Analiză: Prețul falimentului administrativ și cum ar arăta județul Iași cu doar 33 de comune în loc de 94

Peste 1.500 de primării din România au declanșat recent o grevă de avertisment, blocând relația cu publicul în semn de protest față de intențiile Guvernului de a reforma și reduce cheltuielile din administrația locală. În timp ce liderii sindicali acuză o „zdrobire a autonomiei locale”, o analiză a datelor financiare și demografice din județul Iași dezvăluie o cu totul altă realitate: menținerea actualei structuri cu 94 de comune nu este o dovadă de autonomie, ci o hemoragie financiară care ține regiunea în subdezvoltare.

O simulare administrativă arată că reducerea numărului de comune ieșene la 33 ar aduce economii anuale de peste 23 de milioane de euro doar din tăierea cheltuielilor cu funcționarii și aleșii locali.

Pentru a înțelege resorturile din spatele nemulțumirilor celor 1.500 de edili aflați în grevă, trebuie privit dincolo de retorică, direct în execuțiile bugetare. La nivel național, sistemul administrativ se află într-un faliment nedeclarat:

• Salarizarea pe datorie: Doar 25% dintre primăriile din România își pot acoperi cheltuielile salariale din venituri proprii (taxe și impozite).
• Incapacitatea de funcționare: 70% din UAT-uri nu pot susține din fonduri proprii cheltuielile elementare (salarii, iluminat public, utilități), depinzând vital de „fondurile de echilibrare” de la Guvern.
• Colapsul tehnic: Aproximativ 225 de primării sunt tehnic în faliment, cu datorii istorice la stat și contribuții sociale neplătite pentru propriii angajați.

În acest context, protestul primarilor nu reprezintă o apărare a serviciilor publice – care oricum suferă din lipsa fondurilor pentru investiții – ci un efort de a conserva un aparat birocratic supradimensionat.

Radiografia discrepanțelor din județul Iași

Județul Iași reflectă perfect anomaliile sistemului național, operând pe o hartă administrativ-teritorială veche de aproape 60 de ani, total decuplată de realitățile demografice și de infrastructură ale anului 2026.

În prezent, județul numără 94 de comune, însă polarizarea este extremă. Avem, pe de o parte, comune care depășesc demografic multe orașe din România: Miroslava (aprox. 28.500 locuitori), Ciurea (17.300 loc.), Valea Lupului (14.500 loc.) sau Holboca (13.700 loc.).

La polul opus, regăsim comune care se zbat la limita supraviețuirii, unde taxele colectate abia ajung pentru plata primarului și a consilierilor. Exemple clare sunt Cucuteni (1.103 locuitori), Drăgușeni (1.217 loc.), Roșcani (1.273 loc.) sau Grozești (1.364 loc.).

Eficiența aparatului administrativ este scoasă în evidență de raportul dintre numărul de locuitori și numărul de funcționari/aleși:

• În Miroslava, un angajat al primăriei deservește 356 de locuitori, iar un consilier local reprezintă aproximativ 1.500 de cetățeni.
• În Cucuteni sau Roșcani, există un angajat la doar 79 de locuitori, iar un consilier local ajunge să reprezinte puțin peste 100 de cetățeni (cazul Drăgușeni – 1/115).

Aceste comunități mici, depopulate, din care forța de muncă activă, medicii și cadrele didactice pleacă tocmai din cauza lipsei de perspectivă, așteaptă anual infuzii de capital de la bugetul central doar pentru a-și plăti organigrama și a organiza zilele comunei, investițiile în infrastructură fiind practic inexistente.

Proiecția reformei: Cum ar arăta un Iași cu 33 de comune?

O reorganizare administrativ-teritorială pe criterii de eficiență matematică și geografică ar schimba radical modul în care sunt cheltuiți banii ieșenilor. Un model viabil de comasare – bazat pe limite geografice naturale (cursuri de apă de-a lungul cărora s-a dezvoltat rețeaua de drumuri județene), un prag minim de 7.000 de locuitori și o distanță de maximum 25 km între reședința comunei și cel mai îndepărtat sat – ar reduce numărul de comune din Iași de la 94 la doar 33.

În această arhitectură administrativă:

• Doar Miroslava și Aroneanu și-ar păstra configurația actuală (Miroslava datorită dimensiunii, Aroneanu datorită izolării geografice relative și a legăturii rutiere unice cu municipiul Iași).
• S-ar crea poli administrativi puternici prin comasări majore. De exemplu, zona Răducăneni ar putea absorbi comunele Grozești, Moșna, Gorban și Cozmești.
• Alte unificări logice ar aduce laolaltă Vlădeni cu Andrieșeni, Belcești cu Coarnele Caprei, Lețcani cu Dumești, Rediu cu Valea Lupului, Ciurea cu Mogoșești sau Scânteia cu Grajduri.
• Viitoarea comună Lespezi (incluzând Sirețel, Vânători și Tătăruși) ar deveni un pol important în nordul județului, administrând nu mai puțin de 21 de sate.

Cifrele eficienței: Ce economisim prin comasare?

Impactul financiar al unei astfel de comasări nu este deloc neglijabil. Trecerea de la 94 la 33 de primării ar elibera sume uriașe din bugetul de funcționare, bani care ar putea fi redirecționați exclusiv către drumuri, școli și dispensare.

Datele estimative ale unei astfel de reforme în județul Iași arată astfel:

• Aparat de conducere redus: Dispar 60 de posturi de primar, 60 de posturi de viceprimar și 60 de funcții de secretar de comună.
• Consilii locale subțiate: Din cei aproximativ 1.268 de consilieri locali actuali din județ, ar mai rămâne puțin peste 400 (o reducere de aproape 70%).
• Organigrame eficientizate: Numărul total al angajaților din primăriile rurale s-ar înjumătăți, ajungând la aproximativ 1.100 de persoane, asigurându-se un raport sănătos de un funcționar la 400 de locuitori.
• Economii la buget: Cheltuielile anuale de personal ale comunelor ieșene se ridică în prezent la aproximativ 434 milioane de lei. Comasarea ar aduce o reducere estimată la 118 milioane de lei anual (peste 23 milioane de euro).

Ce urmează?

Reforma administrativă și comasarea comunelor sunt urgențe matematice. Digitalizarea lentă, dar prezentă (posibilitatea plății taxelor online, comunicarea electronică), anulează principalul argument al menținerii primăriilor la fiecare colț de stradă: apropierea ghișeului de cetățean.

Adevărata provocare a următorilor ani nu va fi demonstrarea utilității acestei reforme – cifrele vorbesc de la sine – ci depășirea rezistenței politice locale. Partidele se bazează pe rețelele de primari și consilieri pentru mobilizarea la vot, iar desființarea a 60 de primării în Iași înseamnă, în traducere politică, pierderea a zeci de nuclee de influență electorală.