În timp ce marile municipii ale României – de la București și Timișoara, până la Cluj-Napoca și Craiova – derulează proiecte integrate de regenerare urbană în valoare de zeci de milioane de euro pentru modernizarea piețelor agro-alimentare, Iașul oferă o imagine a abandonului administrativ. După 11 ani sub administrația primarului Mihai Chirica, piețele din al doilea cel mai populat oraș al țării arată mai degrabă ca niște tabere de refugiați sau sinistrați, în care improvizația ține loc de strategie, iar subfinanțarea este mascată de salarii exorbitante pentru conducerea societății administratoare.
Iașul, capitala improvizației comerciale
În municipiul Iași, experiența de cumpărături în marile piețe agroalimentare este dictată de starea vremii. În Piața Alexandru cel Bun (înființată în anii ’70, cu o suprafață de circa un hectar) și în Piața Nicolina, infrastructura comercială este practic inexistentă. Comercianții își apără marfa de ploaie, soare și ninsori folosind folii de plastic, celofane, pături și umbrele de terasă uzate. Asfaltul este măcinat, plin de gropi și bălți, iar tarabele sunt ruginite și deformate.
Singura „intervenție” reală din ultimii ani a constat în simple cârpeli. Pentru Piața Alexandru, administrația a fluturat în 2022 iluzia unui „mega-proiect” ce prevedea reamenajarea la sol și o parcare supraetajată, însă totul s-a oprit la stadiul de documentație, primăria plătind 230.000 de lei firmei Sigm Home Projects pentru servicii de proiectare, cu termen de predare la finalul anului 2024. Niciun leu nu a fost alocat pentru execuția propriu-zisă a lucrărilor.
La Nicolina, situația este chiar mai gravă: ultima modernizare asumată – care a constat doar în înlocuirea canalizării și o reasfaltare – a avut loc în anul 2008.
Managementul falimentar: Salarii de lux, investiții de subzistență
Blocajul investițional din Iași nu este cauzat de lipsa fondurilor generate de piețe, ci de modul viciat în care monopolul local, S.C. Ecopiața S.A., alege să își distribuie bugetul. Pentru anul 2025, deși a raportat un profit de 1,1 milioane de lei, Ecopiața a alocat un buget derizoriu de doar 500.000 de lei pentru investiții în întreg orașul, bani care s-au dus pe câteva panouri fotovoltaice, 16 vitrine frigorifice și peticirea unui gard la Talcioc. Pentru 2026, perspectivele rămân la fel de sumbre, cu un buget de investiții estimat la maximum 700.000 de lei.
Contrastul revoltător apare la analiza cheltuielilor salariale ale conducerii. Directorul Ecopiața, Vasile Tiron, beneficiază în 2025 de o indemnizație anuală de 364.000 de lei (peste 7.500 de euro lunar), consumând de unul singur o sumă aproape egală cu bugetul de investiții alocat tuturor piețelor din municipiu.
Mai mult, organigrama a fost încărcată recent cu un post de director adjunct, adăugând o povară suplimentară de 144.000 de lei pe an. Astfel, scuza oficială „nu sunt bani pentru acoperișuri” devine un simplu alibi pentru protejarea rentelor aparatului administrativ.
Lecția națională: Cum se face administrație în restul României
Analiza comparativă a investițiilor din alte municipii reședință de județ demontează complet discursul decidenților ieșeni. În timp ce la Iași se achită studii neimplementate de 230.000 de lei , restul țării abordează piețele ca pe hub-uri de regenerare urbană:
- București: Sectorul 3 a aprobat pentru 2026 un proiect masiv de 74 milioane de lei (15 milioane de euro) din fonduri locale pentru reconstrucția integrală a trei piețe (Miniș, Râmnicu Sărat și Iosif Albu).
Proiectul privind moderzizarea pieței Iosif Albu din Sectorul 3, Sursă foto: Facebook/Robert Negoiță Sectorul 4 a oferit un model de excelență prin modernizarea Pieței Progresul, o investiție de 12,8 milioane de lei finalizată în 2020, care a inclus un complex închis de 11.000 mp, sisteme avansate de climatizare (HVAC), conformare ISU și o parcare cu aproape 200 de locuri amenajată direct pe acoperișul clădirii.
Piața Sudului, Sector 4 București, Sursă foto: Industria cărnii Și Sectorul 1 a alocat 30 de milioane de lei pentru refacerea completă a Pieței 1 Mai.
Proiectul privind modernizarea Pieței 1 Mai din Sectorul 1, București Sursă foto: Primăria Sectorului 1 - Paradoxal, chiar și în județul Iași se construiesc piețe mai moderne decât în capitala Moldovei. Consiliul Județean a alocat în perioada 2023-2024 fonduri nerambursabile de 9,4 milioane de lei pentru crearea și modernizarea a cinci piețe în comune limitrofe (precum Ciurea sau Holboca), în timp ce municipalitatea condusă de Mihai Chirica a rămas repetentă la acest capitol.
Contrastul european și soluțiile pentru Iași
Diferența de viziune este și mai dureroasă când ne raportăm la standardele europene. În Barcelona, rețeaua de 43 de piețe este administrată unitar de Institutul Municipal al Piețelor (IMMB) – un model de bune practici la nivel global. Pe lângă arhitectura excepțională de tipul celebrei La Boqueria, modelul spaniol excelează prin inovația serviciilor: piețele oferă comenzi online, livrări la domiciliu realizate în parteneriat cu întreprinderi sociale, conexiune Wi-Fi gratuită și un management integrat al deșeurilor.
Pentru a ieși din starea actuală de ghetou comercial, administrația din Iași are nevoie urgentă de o reformă de substanță:
- Refondarea managementului: Păstrarea S.C. Ecopiața S.A. în actuala formulă este un act de sabotaj economic. O soluție testată cu succes în alte orașe este transformarea acesteia într-o direcție în cadrul Primăriei, eliminând astfel cheltuielile aberante cu structurile de conducere și facilitând atragerea de fonduri europene directe.
- Soluții de finanțare mixtă: Promovarea unor proiecte cu dublă sursă de finanțare – fonduri europene (prin POR sau PNRR) complementate de bugete locale sau credite avantajoase, după modelul adoptat la Timișoara.
- Implementarea de soluții intermediare urgente: Până la obținerea fondurilor pentru structuri complexe, trebuie sistată risipa din fondul de salarii al Ecopiața și demarat un program de urgență pentru montarea unor pergole rezistente și a unor tarabe standardizate la Piața Nicolina.
- Integrarea piețelor în strategia de mobilitate: Preluarea modelului de la Piața Progresul din București, unde spațiul pieței este eficientizat prin parcări supraetajate, decongestionând astfel arterele afectate.
Menținerea stării actuale a piețelor ieșene nu reprezintă o șansă ratată pentru miile de producători autohtoni care și-ar putea expune mărfurile în spații moderne și este o lipsă resimțită de micii producători obligați să facă agricultură de subzistență pe asfaltul stricat. Modelul altor orașe din România confirmă faptul că regenerarea piețelor nu este o utopie, ci o normalitate administrativă, de care Iașul este, deocamdată, complet decuplat.
