Spitalul Integrat de Boli Respiratorii din Bucium și viitorul Institut de Medicină Cardiovasculară din Miroslava au fost incluse într-o analiză națională pentru atragerea de finanțare printr-un parteneriat public-privat pentru spitale în Iași. Demersul este rezultatul unui acord semnat recent între Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), prin care cele două proiecte ieșene au fost incluse pe o listă de investiții strategice vizate pentru implementare cu aport de capital privat.
Ambele unități medicale dispun în prezent de documentații tehnice finalizate. În cazul Spitalului de Boli Respiratorii, procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor a fost încheiată, existând un constructor desemnat. Cu toate acestea, implementarea celor două proiecte, aflate în portofoliul Consiliului Județean Iași, a fost întârziată de lipsa surselor de finanțare. Analiza guvernamentală, desfășurată în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, are ca scop evaluarea și prioritizarea proiectelor „mature” în vederea deblocării acestora prin noul mecanism financiar.
Istoricul demersurilor de finanțare: Situația PNRR
Pentru Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) propus a fi construit în comuna Miroslava, includerea în această analiză survine după ce proiectul nu a obținut finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În etapa de evaluare a proiectelor depuse pentru PNRR, desfășurată în perioada în care Ministerul Sănătății era și este condus de deputatul PSD de Iași, Alexandru Rafila, investiția de la Miroslava a pierdut puncte de calificare.
Reprezentanții Consiliului Județean Iași au contestat la acel moment modul de punctare. Vicepreședintele instituției, Marius Dangă, a explicat mecanismul prin care proiectul a pierdut finanțarea: „La evaluare (pe lângă faptul că am plecat din minus 15 puncte pe motiv de Spital Regional de Urgențe) au declarat proiectul ca fiind de interes județean în loc de regional și asta a fost. Două puncte au făcut diferența”.
Mecanismul de funcționare: Ce presupune un parteneriat public-privat
Modelul de parteneriat public-privat (PPP) propus de MIPE, cu asistența tehnică a BERD, instituie o separare a atribuțiilor între sectorul public și cel privat:
- Administrarea medicală: Actul medical, serviciile clinice și personalul medical rămân exclusiv în responsabilitatea statului.
- Infrastructura și mentenanța: Partenerul privat va fi responsabil pentru proiectare, construcție, dotarea cu echipamente și asigurarea mentenanței clădirilor pe termen lung.
- Mecanismul de plată: Finanțarea inițială pentru construire va fi asigurată din surse private sau credite. Ulterior, statul va rambursa costurile prin mecanismul „plăților de disponibilitate”, sume achitate eșalonat pe o perioadă contractuală care poate ajunge până la 30 de ani.
Lista națională a proiectelor vizate pentru acest mecanism, care va include până la zece investiții majore, cuprinde, pe lângă cele două unități din Iași, și Spitalul Regional de Urgență Constanța, relocarea Spitalului de Urgență Floreasca din București și Spitalul Județean de Urgență Sibiu.
Un prim demers concret a fost oficializat la data de 20 mai 2026, prin semnarea unui protocol pentru un proiect pilot de PPP aferent Spitalului Universitar CF 2 din București, obiectiv descris de MIPE ca fiind cel mai amplu proiect spitalicesc pregătit până acum prin acest mecanism în România. Ministerul Investițiilor a comunicat că obiectivul acestor parteneriate este crearea unui model de finanțare hibrid – combinând fonduri europene, fonduri de la bugetul de stat și capital privat – pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de sănătate în ciclul 2028-2034.
