Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut marți o declarație de presă în contextul finalei Eurovision 2026, răspunzând întrebărilor privind punctajul acordat de juriul național piesei reprezentative a României. Subiectul a generat dezbateri în spațiul public, marcând o disonanță între votul juriului de specialitate din Republica Moldova și așteptările unei părți a publicului din România.
Declarația oficială a fost formulată în cadrul unei întâlniri de lucru cu Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, și a vizat delimitarea între dinamica tehnică a unei competiții muzicale și relațiile diplomatice bilaterale Pentru a analiza impactul acestui episod, trebuie consultate cifrele oficiale. În finala Eurovision 2026, juriul din Republica Moldova a stabilit următorul clasament pentru primele 10 poziții:
- 12 puncte – Polonia
- 10 puncte – Israel
- 8 puncte – Grecia
- 7 puncte – Bulgaria
- 6 puncte – Norvegia
- 5 puncte – Cehia
- 4 puncte – Australia
- 3 puncte – România
- 2 puncte – Franța
- 1 punct – Italia
Piesa „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a primit 3 puncte din partea juriului moldovean. Discrepanța dintre acest punctaj și rezultatul final al României, care a ocupat locul al treilea în clasamentul general al competiției, a reprezentat principalul vector al criticilor apărute în mediul online.
Declarația oficială și contextul diplomatic
Maia Sandu a punctat necesitatea separării criteriilor artistice (evaluate de juriul național) de contextul politic și social care definește relația dintre cele două state. „Cred că nu ar trebui să permitem ca nimic și nimeni să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu adevărat că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai mare apreciere cântăreților români. Aceasta este partea cea mai importantă”, a precizat Maia Sandu, conform surselor Agerpres.
Această luare de poziție subliniază distincția dintre votul acordat de un juriu de specialitate, format din șapte profesioniști din industria media și muzicală, și opțiunile televotingului, care reflectă preferințele publicului larg.
Din punct de vedere tehnic, juriile naționale Eurovision au sarcina de a evalua prestațiile conform unor criterii stabilite de European Broadcasting Union (EBU): capacitatea vocală, performanța pe scenă, compoziția și originalitatea piesei. Membrii juriului sunt obligați să voteze independent, fără a fi influențați de relațiile diplomatice dintre state.
Controversele de acest tip nu sunt atipice pentru Eurovision. În decursul anilor, divergențele între punctajele juriilor și cele ale publicului au fost constante în cadrul competiției. În cazul Republicii Moldova, presiunea publică a fost amplificată de faptul că România a încheiat competiția pe o poziție superioară, iar lipsa unui punctaj ridicat din partea juriului vecin a fost interpretată în cheie simbolică.
Analiza reacțiilor arată că subiectul a polarizat discursul în mediul digital. Pe de o parte, o parte a publicului a solicitat clarificări privind componența juriului și criteriile de selecție. Pe de altă parte, comentatorii politici au subliniat caracterul izolat al acestui eveniment, avertizând asupra riscului ca un eveniment de divertisment să fie utilizat pentru a crea false tensiuni între București și Chișinău.
România a finalizat Eurovision 2026 pe locul 3, o performanță care indică o susținere consistentă din partea publicului european. Din perspectiva relațiilor bilaterale, declarația președintei Republicii Moldova a urmărit reîncadrarea subiectului în limitele unui concurs artistic, cu scopul de a preveni escaladarea speculațiilor care ar putea afecta imaginea cooperării dintre cele două capitale.
