În timp ce cancelariile occidentale răsuflau ușurate după înfrângerea lui Viktor Orban în Ungaria, un nou front de instabilitate politică s-a deschis în sud-estul Europei. După cum prezință The Econimist, Bucureștiul și Sofia, două capitale adesea marginalizate în marile decizii europene, atrag acum atenția prin schimbări majore pe scena politică. Ascensiunea unor lideri cu discurs suveranist și alianțele politice atipice, apărute pe fondul unei inflații persistente, transformă România și Bulgaria în surse potențiale de tensiuni pentru Uniunea Europeană, existând temeri că ar putea prelua rolul jucat anterior de Budapesta.
Această schimbare de paradigmă este, în mare parte, rezultatul unei uzuri economice și politice care a erodat treptat încrederea electoratului în partidele tradiționale pro-europene.
Pentru a înțelege reorientarea alegătorilor către soluții politice alternative, este necesară analiza indicatorilor macroeconomici. Problemele economice dificile generează turbulențe politice în ambele țări. Anul trecut, prețurile de consum au înregistrat creșteri semnificative: 3,5% în Bulgaria și 6,8% în România. Aceste cifre se situează cu mult peste media blocului comunitar, care a fost de 2,5%.
Impactul acestor majorări asupra puterii de cumpărare este resimțit direct de populație. Deși creșterea economică rămâne robustă în Bulgaria, situația din România indică o încetinire: Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 1,7% mai mic în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Inflația și economia în contracție creează un mediu propice pentru discursul populist, care adesea promite soluții simple și identifică vinovați externi pentru problemele interne.
Cazul Bulgariei: ascensiunea lui Rumen Radev și epuizarea electorală
Pe 8 mai, scena politică de la Sofia a suferit o transformare majoră odată cu învestirea lui Rumen Radev ca prim-ministru. Fost comandant al forțelor aeriene și președinte din 2017 (o funcție preponderent ceremonială până la acel moment), Radev a capitalizat pe fondul unei epuizări civice semnificative: bulgarii au trecut prin opt rânduri de alegeri în doar cinci ani.
Partidul său, Bulgaria Progresistă, a câștigat aproape 45% din voturi, obținând o majoritate absolută în parlament, o premieră pentru ultimele decenii. Succesul său a marginalizat formațiunile tradiționale, afectate de acuzații de corupție, dar și noile alianțe liberale. Daniel Smilov, de la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, explică acest fenomen prin „oboseala provenită din lipsa unui singur partid care să ofere o alternativă clară”.
Platforma lui Radev s-a bazat pe două direcții principale:
- Anticorupția: Promisiunea demontării „modelului oligarhic”. Conform Transparency International, Bulgaria se confruntă cu unele dintre cele mai grave probleme de corupție din UE, dublate de cea mai mare inegalitate a veniturilor din blocul comunitar.
- Populismul economic: Măsuri intervenționiste rapide. La scurt timp de la învestire, noul guvern a propus valori de referință pentru „prețuri corecte” la bunurile de consum, obligând comercianții să justifice creșterile de prețuri sub amenințarea amenzilor.
O atenție deosebită din partea Bruxelles-ului este îndreptată către orientarea externă a noului premier. Radev a adoptat un discurs critic la adresa sancțiunilor impuse Rusiei și a pledat pentru creșterea importurilor de combustibili fosili rusești. De asemenea, a solicitat oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, s-a declarat „impresionat” de aceste declarații.
România: o alianță politică neobișnuită și discursul naționalist
În România, situația politică prezintă un nivel ridicat de complexitate. Centriștii, reprezentați de președintele Nicușor Dan (care a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut în fața liderului AUR, George Simion), se confruntă cu dificultăți în menținerea majorității parlamentare.
Criza a culminat pe 5 mai, când guvernul liberal a fost demis printr-o moțiune de cenzură susținută de o alianță atipică: Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de dreapta naționalistă. Această colaborare s-a bazat pe opoziția comună față de măsurile de austeritate propuse de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, care este în prezent cel mai mare din UE.
PSD, adesea acuzat de menținerea unui sistem clientelar la nivel local, și AUR au criticat politicile de redresare fiscală. George Simion a declarat, după căderea guvernului: „Așa-numiții pro-europeni nu au adus nimic altceva decât taxe, război și sărăcie”. Sondajele recente indică AUR drept cel mai popular partid din România, cu un sprijin de 33%, cu aproximativ zece procente înaintea PSD.
Percepția externă și riscurile pentru securitatea europeană
Evoluțiile politice de la București și Sofia generează îngrijorări privind posibile efecte asupra arhitecturii de securitate regionale și a inițiativelor europene. George Simion se opune sprijinului acordat Ucrainei, invocând tratamentul etnicilor români. O eventuală preluare a guvernării de către AUR ar putea ridica semne de întrebare privind proiectele strategice, cum ar fi producția de drone în România sau antrenarea piloților ucraineni, și ar putea bloca inițiative europene de apărare precum programul SAFE.
În Bulgaria, situația prezintă nuanțe suplimentare. În ciuda discursului premierului Radev, industria locală de apărare a înregistrat o creștere prin vânzarea de muniție către Ucraina (inclusiv printr-o investiție planificată a gigantului german Rheinmetall). Vicepremierul Ivo Hristov a afirmat că, deși Bulgaria consideră UE „familia sa naturală”, își rezervă „dreptul de a-și menține propriile poziții”.
Perspectiva ca aceste două state să devină surse majore de instabilitate pentru Uniunea Europeană este tot mai discutată. Expertul Sorin Ioniță a subliniat că atenția presei internaționale, ilustrată de articole precum cel din The Economist, se concentrează preponderent pe situația din Bulgaria. „Grupajul din The Economist, care se întreabă dacă nu cumva Sofia și Bucureștiul vor deveni sursele de probleme în UE în locul Budapestei, este 80% despre Bulgaria. Acolo sunt evoluții suveraniste și personaje tip MAGA interesant de comentat, la noi doar bizareria că Socialiștii au făcut alianță cu naționaliștii, ca nicăieri în Europa. Oricât se chinuie Grindeanu și Negrescu să dea cu ruj pe scroafă, narațiunea asta a prins viteză prin redacții și capitale și va fi tot mai greu de combătut”, a declarat Sorin Ioniță. Această observație evidențiază faptul că, deși cauzele pot fi diferite, percepția externă asociază ambele capitale cu o îndepărtare de la linia tradițională pro-europeană.
