Anul 2026 se anunță a fi unul al paradoxurilor pentru industria ospitalității din Iași. Pe de o parte, orașul se pregătește să primească una dintre cele mai prestigioase distincții internaționale – trofeul „Mărul de Aur”, echivalentul unui Oscar în turism. Pe de altă parte, datele statistice reci arată o realitate economică fragilă: durata medie de ședere a scăzut sub două zile, transformând Iașul într-o destinație de tranzit, nu de vacanță, în timp ce numărul turiștilor străini rămâne sub nivelul de dinaintea pandemiei.
Prestigiul internațional vs. realitatea din recepții
Vestea momentului este, fără îndoială, confirmarea că Municipiul Iași va fi laureatul trofeului „Mărul de Aur” (Pomme d’Or) în 2026. Acordat de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET), premiul plasează orașul pe o hartă selectă a destinațiilor recunoscute global pentru patrimoniu și potențial.
Totuși, distincțiile nu plătesc facturile hotelierilor. Analiza datelor din prima jumătate a anului 2025 și a trendurilor consolidate post-pandemie relevă o vulnerabilitate structurală:
- Scăderea duratei de ședere: Turiștii vin, vizitează Palatul Culturii și câteva mănăstiri, și pleacă. Media de ședere a coborât sub pragul critic de 2 zile (față de 2,25 în 2019), ceea ce indică un turism de tip „city break” ultra-scurt sau de afaceri fulger.
- Dependența de piața internă: Recuperarea sectorului s-a bazat exclusiv pe români. În 2023, sosirile turiștilor români au fost cu 25,1% peste nivelul din 2019. În contrast, numărul străinilor – categoria care, statistic, cheltuiește cel mai mult – a rămas cu 13,5% sub nivelul anului de referință 2019.
Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur” („Pomme d’Or” sau „Golden Apple”) este acordat, începând cu anul 1970, unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET.
De ce nu reușim să reținem turiștii străini?
Deși Iașul are „ingredientele” necesare – turism cultural, ecumenic, medical și de afaceri – mixul nu reușește să genereze sejururi lungi.
- Lipsa experiențelor integrate: Oferta locală este fragmentată. Vizitatorul bifează obiectivele clasice în 24 de ore. Lipsa unor circuite regionale bine promovate (care să lege Iașul de conacele din județ, podgoriile din Cotnari sau mănăstirile din Neamț) face ca turistul să nu aibă motive să înnopteze a treia oară.
- Conectivitatea și competiția: În ciuda extinderii aeroportului, Iașul concurează cu destinații vestice mult mai accesibile rutier pentru europeni.
- Turismul de business domină: O mare parte din trafic este generat de evenimente corporate și IT. Când conferința s-a terminat, vizitatorul pleacă, nefiind convertit într-un turist de leisure.
Perspective economice 2026: Potențial de creștere de 4,8%
Există însă motive de optimism moderat. Prognozele economice pentru județul Iași indică un vârf de creștere a PIB-ului local de 4,8% în 2026, susținut parțial și de industria Horeca.
- Impactul PNRR: Fondurile europene și proiectele de infrastructură aflate în derulare ar putea revitaliza obiectivele turistice, crescând atractivitatea județului.
- Efectul „Schengen”: Aderarea completă la spațiul Schengen rămâne o oportunitate majoră pentru turismul de incoming, eliminând barierele pentru vizitatorii care aterizează pe Aeroportul Internațional Iași.
Mărul de Aur” este o oportunitate fantastică de marketing, dar riscă să rămână doar o diplomă în vitrina Primăriei dacă nu este dublat de o strategie de retenție. Provocarea anului 2026 nu este să aducem mai mulți oameni la Iași (aeroportul face deja asta), ci să-i convingem să rămână trei zile în loc de una. Diferența dintre o zi și trei zile de cazare se traduce în milioane de euro care intră sau nu în economia locală.
