Zeci de cercetători ai filialei Iași a Academiei Române au adresat o scrisoare deschisă premierului și noului ministru al Educației, solicitând remedierea unor inechități financiare și administrative. Documentul aduce în spațiul public trei vulnerabilități majore ale sistemului academic național: neaplicarea grilelor salariale prevăzute de lege, reducerea veniturilor prin tăierea sporurilor pentru performanță academică și întârzierile semnificative în implementarea proiectelor de cercetare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La nivel macroeconomic, revendicările reflectă o problemă structurală a României, care continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul alocărilor bugetare pentru cercetare și dezvoltare (R&D).
Cadrul legislativ actual privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede o echivalență clară între funcțiile din institutele de cercetare (cercetător științific, cercetător științific gradele I, II și III) și cele din învățământul superior (asistent, lector, conferențiar și profesor universitar). Cu toate acestea, aplicarea neunitară a majorărilor salariale din ultimii ani a generat discrepanțe semnificative în interiorul aceluiași domeniu.
Profesorul Dorin Dobrincu, cercetător în cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, a punctat principalele disfuncționalități care au diminuat puterea de cumpărare a angajaților din cercetare: Diferențele dintre veniturile cadrelor didactice universitare și cele ale cercetătorilor cu funcții, grade și vechime echivalente au ajuns la o marjă de aproximativ 20%, în defavoarea angajaților Academiei Române. O diminuare suplimentară a veniturilor a fost cauzată de modificarea bazei de calcul și plafonarea sporului de doctorat, un instrument financiar conceput inițial pentru a recompensa cel mai înalt grad de pregătire academică.
„Cercetătorii din Institutele Academiei Române ar trebui, potrivit legii, să aibă aceleași salarii cu universitarii. Numai că în ultimii ani s-au acumulat diferențe foarte mari […] adică undeva în jur de 20%. Noi, semnatarii acestei scrisori, cerem această punere în practică a legislației românești, în condițiile în care oricum noi am pierdut mai multe drepturi salariale în ultimul an, cum este cunoscutul deja spor de doctorat”, a explicat profesorul Dorin Dobrincu.
PNRR și atragerea fondurilor europene: o întârziere asumată instituțional
Dincolo de politica salarială, mediul academic reclamă deficiențe de management în atragerea fondurilor europene. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde linii de finanțare specifice pentru stimularea inovației, modernizarea infrastructurii de laborator și acordarea de granturi de performanță (ex: Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare). Cu toate acestea, cercetătorii ieșeni atrag atenția că lansarea apelurilor de proiecte majore a trenat, iar fondurile destinate cu precădere cercetării ample nu au generat încă impactul așteptat în institutele de profil.
„Se vorbește mult despre PNRR, ni se reamintește că sunt tot felul de obligații și spunem că e în regulă. În același timp, tot prin PNRR sunt prevăzute investiții în cercetare, oare pe acestea nu vedem să se facă? Nu poți să ai rezultate dacă ai finanțare foarte redusă”, a adăugat cercetătorul.
Situația semnalată de filiala Iași a Academiei Române este susținută de indicatorii macroeconomici oficiali. Conform celor mai recente date Eurostat, România alocă constant sub 0,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Cercetare și Dezvoltare. Spre comparație, media Uniunii Europene se situează la peste 2,2% din PIB, în timp ce statele considerate motoare de inovație (precum Suedia, Belgia sau Germania) depășesc pragul de 3%.
Din punct de vedere economic, menținerea acestui nivel de subfinanțare și perpetuarea inechităților salariale riscă să accelereze deficitul de resursă umană calificată (brain drain). Pe termen lung, absența unui sector de cercetare solid limitează tranziția României de la un model economic bazat preponderent pe consum și asamblare, la unul capabil să genereze inovație, brevete și valoare adăugată mare pe piața europeană.
