Luni, 16 martie 2026, de la ora 14.00, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) îi va conferi titlul de Doctor Honoris Causa scriitoarei Ana Blandiana, membru titular al Academiei Române. Ceremonia va avea loc în Sala Senatului, unde va avea loc și conferința „Poezie și proză sau despre ce se vede în oglindă” susținută de scriitoare. Decizia instituției academice ieșene are la bază nu doar cariera literară a autoarei, ci și activitatea sa civică din perioada postdecembristă și opoziția asumată față de regimul comunist.
Acordarea acestei distincții este strâns legată de parcursul biografic al scriitoarei, marcat de conflictul cu autoritățile statului totalitar. De-a lungul carierei sale, începută cu debutul în revista „Tribuna” (1959), Ana Blandiana a fost supusă cenzurii instituționalizate. Conform datelor biografice și arhivelor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), scriitoarea a înregistrat trei interdicții majore de publicare:
- 1959–1964: Interdicție aplicată pe fondul „originii sociale nesănătoase”, tatăl său fiind încarcerat ca deținut politic în sistemul concentraționar comunist.
- 1985: Suspendarea dreptului de a publica în urma apariției a patru poezii în revista studențească „Amfiteatru”, texte care făceau referire la condițiile de viață și climatul social din anii ’80.
- 1988–1989: O nouă interdicție survenită după publicarea unui volum de poezii pentru copii, în care personajul „Motanul Arpagic” a fost interpretat de organele de cenzură drept o parodie la adresa dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Transformarea spre activism civic după 1989
O componentă importantă a argumentației pentru acordarea titlului de Doctor Honoris Causa este implicarea Anei Blandiana în coagularea societății civile după căderea comunismului. Printre inițiativele majore în care s-a implicat se numără:
- Reînființarea PEN Clubului Român în martie 1990, organizație pe care a condus-o în calitate de președinte până în anul 2004.
- Cofondarea Alianței Civice în noiembrie 1990, o structură civică de referință pentru perioada postdecembristă, pe care a prezidat-o între anii 1991 și 2001.
- Inițierea, în 1993, alături de scriitorul Romulus Rusan și sub egida Consiliului Europei, a proiectului de transformare a fostei închisori de la Sighet în Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
Administrarea acestui spațiu memorial și de cercetare a istoriei recente este realizată, începând din anul 1994, prin intermediul Fundației Academia Civică, al cărei președinte fondator este Ana Blandiana.
Contextul academic și recunoașterea internațională
Decizia Senatului UAIC vine în continuarea altor recunoașteri similare acordate pe plan intern și internațional. Scriitoarea este laureată a numeroase premii, printre care Premiul Internațional „Herder” (1982), distincția „Poetul European al Libertății” la Gdańsk (2016), Premiul Griffin la Toronto (2018) și „Cununa de Aur” la Struga (2019). Pe plan academic, titlul conferit la Iași urmează celor acordate de Universitatea de Vest din Timișoara (2014), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2016) și Universitatea din Salamanca, Spania (2020). Aceste afilieri academice atestă impactul literaturii sale, precum și constanța în susținerea dreptului la liberă exprimare.
