Teatrul „Luceafărul” din Iași anunță premiera spectacolului „Mica sirenă”, programată pentru data de 3 aprilie. Producția marchează prima includere a basmului semnat de Hans Christian Andersen în istoricul instituției și propune o abordare bazată pe integrarea tehnologiei video și a coregrafiei contemporane. Dincolo de elementul artistic, montarea reflectă o necesitate administrativă și culturală: adaptarea limbajului scenic la cerințele unei noi generații de spectatori, definită prin interacțiunea constantă cu mediul digital.
Strategia de repertoriu și explorarea subtextului
Decizia conducerii Teatrului „Luceafărul” de a introduce acest titlu clasic în program vine într-un moment în care instituțiile de cultură caută noi modalități de a menține relevanța textelor universale. Conform teatrologului Oltița Cîntec, managerul teatrului, alegerea basmului lui Andersen nu vizează doar dimensiunea epică a poveștii, ci și exploatarea unor teme precum curiozitatea intelectuală și întâlnirea între culturi sau lumi diferite.
Abordarea regizorală a Antonellei Cornici se distanțează de montările tradiționale, propunând o interpretare axată pe dinamica dintre mediul subacvatic și cel terestru. Această distincție este utilizată ca fundament pentru o analiză a obstacolelor care intervin în procesul de îndeplinire a obiectivelor personale, transformând parcursul personajului Ariel într-un studiu despre sacrificiu și adaptabilitate. Succesul producțiilor destinate copiilor în anul 2026 este condiționat, în mare măsură, de calitatea execuției tehnice. În cazul spectacolului „Mica sirenă”, echipa de creație a recurs la un mix de discipline:
- Multimedia: Designul video, realizat de Andrei Botnaru, funcționează ca element de decor dinamic, menit să ofere profunzime spațiului scenic fără a aglomera recuzita fizică.
- Structură coregrafică: Victoria Bucun a integrat un grup de personaje secundare (căluții de mare) care au rolul de a asigura fluiditatea mișcării scenice și de a sublinia ritmul narativ prin dans.
- Interpretare: Rolul principal este susținut de Camelia Dilbea, în timp ce distribuția secundară include actori cu experiență, precum Liliana Mavriș Vârlan și Ionela Arvinte, alături de tineri colaboratori.
Un aspect central al acestei noi producții este recunoașterea schimbării de paradigmă în rândul publicului țintă. Regizoarea Antonella Cornici subliniază că, deși textele rămân constante, structura perceptivă a spectatorului este într-o evoluție accelerată. Pentru managerii culturali, miza este dublă: menținerea calității artistice și asigurarea sustenabilității prin atragerea publicului care interacționează nativ cu ecranele și realitatea virtuală. „Mica sirenă” este prezentată astfel ca o soluție de compromis între basmul literar și spectacolul vizual de tip imersiv, adaptat capacității de atenție și preferințelor estetice ale copiilor actuali.
