Miercuri, 20 mai 2026, Senatul României a respins controversatul proiect inițiat de partidul SOS România, cunoscut deja în spațiul public și mediul politic drept legea Călin Georgescu. Inițiativa, care viza abrogarea în bloc a întregii legislații naționale privind combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor cu caracter fascist sau xenofob, a picat la votul în plen. Proiectul merge acum spre Camera Deputaților, care are rolul de for decizional în această speță.
La nivel de cifre, matematica parlamentară din Senat a arătat o majoritate clară împotriva proiectului. S-au înregistrat 66 de voturi pentru respingerea inițiativei, 16 voturi favorabile proiectului și 19 abțineri. Totuși, traseul acestui document prin comisiile de specialitate a scos la lumină fracturi de comunicare și decizii contradictorii în rândul partidelor tradiționale.
Un aspect politic notabil al acestui parcurs legislativ a fost poziționarea oscilantă a Partidului Social Democrat. Anterior votului din plen, membrii PSD din Comisia pentru drepturile omului din Senat au votat alături de reprezentanții AUR și SOS România pentru avizarea favorabilă a proiectului.
Decizia a generat reacții rapide la vârful partidului. Ulterior, în cadrul Comisiei juridice, care a avut rolul de comisie raportoare, senatorii PSD și-au schimbat radical poziția și au votat împotriva inițiativei. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a catalogat primul vot drept o eroare de procedură parlamentară, negând o intenție politică asumată a partidului de a susține o astfel de lege.
„N-am cunoștință de așa ceva. Dacă lucrurile stau în această formă, să știți că le vom repara urgent în Cameră. Nu e un lucru pe care să îl accept, probabil e o scăpare. Acest lucru din perspectiva mea e inacceptabil”, a declarat Sorin Grindeanu, încercând să limiteze prejudiciul de imagine.
Cum funcționează legea Călin Georgescu și de ce îl salvează de închisoare
Proiectul de lege a fost depus oficial de senatorul SOS România Dumitru Manea, beneficiind inițial de semnăturile a aproximativ 40 de parlamentari din spectrul suveranist (AUR, POT, neafiliați). Mai mulți senatori din grupul PACE și-au retras ulterior semnăturile, surse din interiorul grupului declarând pentru presă că nu au fost de acord cu forma finală a documentului.
Miza reală a proiectului depășește însă sfera ideologică și are implicații juridice directe. Așa cum relata presa centrală încă din luna aprilie, o eventuală adoptare și promulgare a acestui proiect s-ar traduce prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile (mitior lex).
Dacă statul român abrogă infracțiunile legate de promovarea cultului persoanelor vinovate de crime contra păcii și omenirii, dosarele penale deschise pe aceste spețe se închid automat prin dezincriminarea faptei. Acesta este motivul pentru care inițiativa este numită legea Călin Georgescu, având capacitatea tehnică de a-l salva pe acesta de o potențială condamnare cu executare, în contextul anchetelor privind declarațiile sale publice favorabile unor lideri istorici asociați mișcării legionare sau regimului antonescian.
Argumentația inițiatorilor: redefinirea libertății de exprimare
Documentul redactat de parlamentarii SOS România încearcă să mute discuția din zona dreptului penal în zona libertății de exprimare. Conform articolului 1 din proiect, inițiativa ar avea rolul de a promova și apăra „interesele naționale ale României”.
Inițiatorii argumentează în textul legii că orice discurs legat de identitatea națională ar trebui să fie absolut, fără limitări legale: „Exprimarea opiniilor, ideilor și informațiilor privind interesele naționale constituie o formă legitimă de exercitare a libertății de exprimare. Folosirea libertății de conștiință, exprimare, informare, asociere întru apărarea intereselor identității românești este recunoscută ca fundamental legitimă și nu poate fi restricționată pe nicio cale”.
Lista celor cinci legi vizate de abrogare
Pentru a obține o anulare totală a cadrului juridic anti-extremist, proiectul propune abrogarea a cinci acte normative fundamentale adoptate de România în ultimele două decenii, legi care au aliniat legislația națională la standardele europene și internaționale:
- OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
- Legea 107/2006 pentru aprobarea ordonanței menționate mai sus.
- Legea 217/2015 pentru modificarea şi completarea OUG 31/2002.
- Legea 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului.
- Legea 241/2025 pentru modificarea și completarea legislației privind interzicerea faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
