Scena politică a fost marcată recent de o schimbare bruscă de ton din partea fostului președinte Traian Băsescu, care a lansat atacuri virulente la adresa premierului Ilie Bolojan. Această poziționare surprinde, având în vedere aprecierile publice constante pe care Băsescu i le-a adus în trecut lui Bolojan pentru performanțele sale administrative. Analistul și cercetătorul Ștefăniță Radu propune o cheie de lectură a acestui conflict, indicând drept cauză reală manevrele politice de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui partid prezidențial, care ar urma să absoarbă structurile Partidului Mișcarea Populară (PMP).
Într-o analiză publicată recent, Ștefăniță Radu argumentează că tensiunile la nivel înalt sunt dictate de o agendă politică precisă, coordonată de consilierii președintelui Nicușor Dan. Obiectivul acestora ar fi securizarea unei baze politice fidele, care să susțină direcțiile președintelui în exercițiu.
„Nu înțelegeam de unde atacul urât al fostului președinte Traian Băsescu la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care de-a lungul timpului l-a lăudat maxim. Acum am înțeles, inclusiv cronologic”, a declarat Ștefăniță Radu. Analistul susține că planul implică utilizarea resurselor rămase din PMP, partidul fondat de Traian Băsescu, pentru a construi această nouă entitate politică de centru.
Conform analizei, arhitecții acestui plan de la Cotroceni sunt aceiași consilieri care promovează direcții politice controversate. Radu notează că aceștia l-ar sfătui pe președinte „că MAGA e bună, că a reformat deja justiția cu numirea procurorilor pesediști și că nu are nevoie de directori civili în serviciile de informații”. Această perspectivă sugerează o încercare de consolidare a puterii prezidențiale prin metode care ocolesc structurile democratice tradiționale.
Întâlnirea de Ziua Europei și negocierile pentru guvernare
Pentru a atrage membrii PMP în noul proiect, analiza menționează utilizarea unor oferte politice directe. „Mai mult, la unii dintre foștii pemepiști li s-ar fi promis niște funcții într-un nou guvern cu prim-ministru decis de președinte”, susține Ștefăniță Radu.
Un moment crucial în această evoluție politică ar fi fost întâlnirea din 9 mai, dată la care președintele Nicușor Dan a anulat programul public dedicat Zilei Europei. În loc de festivități, a avut loc o reuniune internă, departe de ochii presei. „Discuția amplă a avut loc pe 9 mai, la întâlnirea cu <> – mulți pemepiști aduși de Eugen Tomac din țară – când președintele a anulat Ziua Europei și a achiesat la acest plan, cu ușile închise. Fără poze, Doamne-ferește”, punctează analistul.
Rolul lui Eugen Tomac în această ecuație pare a fi semnificativ, în ciuda funcției sale oficiale limitate. „PS Tomac a fost în echipa de negociere a noului guvern, deși este doar consilier onorific pe relația cu românii de pretutindeni și nu a mai fost implicat în așa ceva anterior. Q.e.d.”, subliniază Radu, indicând o influență reală mult peste nivelul protocolar.
Prin urmare, atacul lui Traian Băsescu la adresa premierului Ilie Bolojan poate fi interpretat ca o reacție de apărare a propriei moșteniri politice (PMP) în fața încercărilor de preluare ostilă din partea taberei prezidențiale. Bolojan devine astfel ținta indirectă într-un conflict major pentru controlul resurselor politice de pe eșichierul de centru-dreapta. Rămâne de analizat viabilitatea acestui proiect, pe care Ștefăniță Radu îl consideră „o nouă idee idioată: să înlocuiești o uriașă susținere a societății civile de acum un an cu resturile unui partid distrus.”
