În primul trimestru al anului 2026, sistemul de gestionare a fondurilor europene a efectuat plăți în valoare de peste 1,3 miliarde de lei (aproximativ 256 de milioane de euro) către beneficiarii din agricultură și mediul rural. Fondurile, procesate prin mecanismele Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), reflectă stadiul implementării Planului Strategic PAC 2023–2027. Datele aferente perioadei ianuarie-martie 2026 indică faptul că susținerea financiară a sectorului agricol rămâne profund dependentă de alocările comunitare, completate de cofinanțarea națională.
Suma totală de 256 milioane de euro a fost structurată astfel:
- 207 milioane de euro (aprox. 80% din total): Reprezintă fonduri atrase direct prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
- 36,4 milioane de euro (aprox. 14% din total): Reprezintă efortul bugetului de stat pentru cofinanțarea proiectelor.
- 12,7 milioane de euro (aprox. 5% din total): Reprezintă fonduri complementare alocate prin Fondul de Modernizare.
Conform declarațiilor ministrului Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, instituțiile centrale s-au concentrat în această perioadă pe „accelerarea fluxurilor de plată și pe sprijinirea beneficiarilor”, un demers administrativ care vizează transformarea alocărilor contabile în investiții efective în economia rurală.
Distribuția plăților: ponderea majoritară merge către practicile de mediu
O analiză a destinației fondurilor arată o orientare clară a politicilor agricole europene către sustenabilitate și managementul riscului, în detrimentul finanțării exclusive a producției brute. Peste 150 de milioane de euro (aproximativ 60% din volumul total al plăților) au fost direcționați către fermierii implicați în angajamente de mediu și climă. Aceste sume au rolul de a compensa pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de agricultorii care adoptă practici prietenoase cu mediul, protejând solul și biodiversitatea. În paralel, o sumă de aproximativ 93 de milioane de euro a vizat dezvoltarea bazei materiale și a infrastructurii. Această categorie de finanțare a acoperit sectoare cu impact direct asupra valorii adăugate:
- Procesarea agroalimentară: Finanțări destinate transformării materiei prime în produse finite pe plan local.
- Infrastructura rurală și sistemele de irigații: Investiții esențiale, în special pentru regiunile predispuse la secetă pedologică, precum Moldova.
- Zootehnie și pomicultură: Domenii strategice pentru echilibrarea balanței comerciale agroalimentare.
- Proiecte LEADER: Bugete alocate grupurilor de acțiune locală pentru dezvoltarea micro-economiilor rurale.
Un element distinct în raportarea din acest trimestru îl reprezintă atragerea a 12,7 milioane de euro din Fondul de Modernizare. Acești bani au fost utilizați exclusiv pentru investiții în surse de energie regenerabilă destinate autoconsumului în ferme și în industria alimentară. În condițiile în care costurile cu energia au o pondere semnificativă în prețul final al alimentelor, integrarea panourilor fotovoltaice sau a stațiilor de biogaz în exploatațiile agricole reprezintă o măsură de stabilizare a costurilor de producție.
Pentru județele din regiunea Moldovei, cu un profil economic preponderent agricol, predictibilitatea acestor fluxuri de plată este un indicator economic major. Întârzierile sau blocajele în decontarea fondurilor europene ar risca să genereze un efect de domino pe întregul lanț de aprovizionare, afectând atât lichiditatea fermierilor, cât și prețurile la consumatorul final.
