Consiliul Concurenței a anunțat vineri amenzi pentru bănci în cazul ROBOR în valoare cumulată de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro). Zece instituții financiare din România au fost sancționate sub acuzația de încălcare a normelor de concurență privind stabilirea indicelui de referință. Ancheta autorității susține că băncile și-ar fi coordonat cotațiile în perioada de fixing. În replică, reprezentanții sistemului bancar și Banca Națională a României (BNR) contestă concluziile investigației, argumentând că evoluția indicelui a reflectat strict politica monetară.
Investigația, declanșată la finalul anului 2022, a vizat comportamentul băncilor în timpul procedurii tehnice numite sesiune de fixing. Acesta este intervalul zilnic în care băncile transmit cotațiile ferme (intențiile de preț) la care sunt dispuse să se împrumute pe piața interbancară. Media acestor cotații determină nivelul zilnic al indicelui ROBOR.
Conform comunicatului oficial al Consiliului Concurenței, autoritatea a constatat că cele 10 bănci participante și-au coordonat acțiunile printr-un „schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț”. Potrivit legislației privind concurența, cotațiile transmise în perioada de fixing trebuie să fie strict independente.
Consiliul susține că această coordonare prezintă o vulnerabilitate specifică în cazul maturităților de 3, 6 și 12 luni. Pentru aceste perioade, volumul tranzacțiilor efective este redus, astfel încât stabilirea indicelui depinde în proporție covârșitoare de cotațiile declarate, nu de tranzacții reale.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a clarificat limitele deciziei: „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR”.
Valoarea amenzilor aplicate per instituție:
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei
Poziția BNR și argumentele macroeconomice
Banca Națională a României a reacționat la decizia Consiliului Concurenței, susținând că evoluția indicelui ROBOR poate fi explicată prin factori macroeconomici și decizii de politică monetară, nu prin practici neconcurențiale.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat că decizia Consiliului va fi clarificată în instanță. Anterior, reprezentanții BNR au oferit explicații tehnice privind creșterea dobânzilor.
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a argumentat că majorarea indicelui a fost un răspuns direct la intervențiile băncii centrale. „ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația. Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale au crescut dobânzile răspunzând la presiuni inflaționiste”, a precizat Popa.
Acesta a oferit context internațional, menționând că tendința de creștere a dobânzilor de referință s-a înregistrat și la nivelul altor bănci centrale majore (BCE, FED) sau regionale (Cehia, Ungaria, Polonia), ca instrument principal de temperare a inflației. Popa a avertizat, de asemenea, asupra riscului ca astfel de sancțiuni să afecteze independența băncii centrale în exercitarea atribuțiilor sale.
Tensiunile pe această temă au fost vizibile încă de la inițierea investigației. În luna mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a respins ipoteza manipulării pentru creșterea artificială a costurilor de creditare, arătând că dobânzile au urmat trendul ratei de politică monetară, care „a crescut de la 1 și ceva în 1991 la 7%”.
Implicații economice și procedurile legale următoare
Indicele ROBOR influențează direct costul finanțării în economia națională. Acesta rămâne referința principală pentru creditele acordate persoanelor juridice, influențând costurile de operare ale companiilor. De asemenea, ROBOR este utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele contractate de persoanele fizice anterior lunii mai 2019 (care nu au trecut la indicele IRCC).
În privința procedurilor legale, decizia Consiliului Concurenței este executorie. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are sarcina de a încasa amenzile, care se constituie ca venituri la bugetul de stat.
Pentru a asigura funcționarea continuă a pieței interbancare, instituțiile sancționate au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării oficiale pentru a prezenta Consiliului Concurenței un plan de măsuri de conformare.
Totodată, legislația în vigoare permite băncilor să conteste decizia. Acestea au dreptul de a depune acțiune la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării deciziei de sancționare, demers anunțat deja de reprezentanții sistemului bancar.
