Premierul Ilie Bolojan a indicat modificările fiscale din ultimii ani drept cauză principală pentru programul de restructurare anunțat recent la uzina Dacia din Mioveni. Într-o perioadă în care sindicatele estimează pierderea a aproximativ 1.200 de locuri de muncă, șeful Executivului explică mecanismul prin care introducerea taxei de 1% pe cifra de afaceri în 2024 produce efecte economice în prezent, influențând deciziile marilor exportatori de a-și recalibra producția locală.
Într-un interviu acordat postului Digi 24, prim-ministrul a analizat factorii care au dus la reducerea capacității de producție a constructorului auto, descriind acest proces drept un „efect întârziat” al impredictibilității fiscale. Dincolo de situația punctuală de la Mioveni, analiza readuce în discuție echilibrul fragil dintre necesitatea statului de a colecta venituri la buget și menținerea competitivității economiei naționale în raport cu alte state.
Punctul central al declarațiilor premierului este taxa de 1% pe cifra de afaceri, aplicată de la 1 ianuarie 2024 (în timpul mandatului premierului Marcel Ciolacu). Această măsură a fost introdusă inițial ca o soluție guvernamentală la problema deficitului bugetar și la practica anumitor corporații de a raporta marje de profit zero în ciuda unor venituri uriașe. Astfel, companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro au fost obligate să plătească acest impozit minim, indiferent de rentabilitatea din anul respectiv. Pe de altă parte, din perspectiva industriei auto – un sector caracterizat prin rulaje financiare masive, dar cu marje de profit unitar adesea reduse – măsura a reprezentat o presiune directă pe bugetele de investiții.
Ilie Bolojan a explicat decalajul dintre momentul adoptării legii și vizibilitatea efectelor: în industria auto, deciziile privind alocarea modelelor noi, restrângerea activității sau schemele de personal nu se iau pe termen scurt. Ele sunt fundamentate pe analize de cost realizate cu 12-24 de luni în avans.
„Dacă veţi întreba orice lider politic care s-a întâlnit cu cei de la Dacia-Renault sau cu cei de la Ford, care sunt două companii care practic ţin exporturile noastre pe piaţă, nu cred că vor avea tupeul să nu recunoască că la fiecare întâlnire li s-a spus: dacă nu ne scoateţi această taxă de 1%, avem probleme serioase în interiorul grupurilor noastre pentru că grupurile lansează comenzi de maşini”, a precizat premierul.
Anatomia restructurării: Cifrele din spatele deciziilor de la Mioveni
Declarațiile de la nivelul Guvernului se suprapun peste datele transmise de reprezentanții angajaților de pe platforma industrială argeșeană. Sindicatul Automobile Dacia a avertizat că aproximativ 1.200 de angajați ar putea fi vizați de concedieri în perioada următoare, pe bază de plecări voluntare stimulate financiară. Deși presiunea fiscală este indicată drept un factor de decizie la nivelul managementului global, restructurările sunt dictate și de tranziția tehnologică (automatizarea liniilor de fabricație) și de o fluctuație a comenzilor pe anumite segmente de piață. Grupul Renault a început deja să transfere asamblarea anumitor modele și subansamble către unitățile sale de producție din Maroc și Turcia. Aceste state aplică politici fiscale și de sprijin concepute specific pentru atragerea fluxurilor industriale dinspre Europa Centrală și de Est.
Deși uzina de la Mioveni rămâne cel mai mare exportator al României, premierul a subliniat că menținerea acestui statut depinde strict de gradul de atractivitate al mediului de afaceri local. Conform logicii economice invocate de șeful Guvernului, marii producători organizează o „competiție internă” între propriile fabrici din diferite țări pentru alocarea producției de noi modele. Orice suprataxare impusă pe plan local scade artificial rentabilitatea fabricii din România comparativ cu unitățile similare din alte state.
„Orice reducere de capacitate de producţie, orice pierdere de comenzi la companiile care sunt coloana vertebrală a economiei, în mod evident, înseamnă nişte scăderi, nişte locuri de muncă în minus, nişte salarii bune care se pierd (…). Se pierde din competitivitate, asta într-adevăr mă îngrijorează”, a declarat Ilie Bolojan, argumentând în favoarea măsurilor de relaxare a acestei sarcini fiscale luate în calcul de actualul Executiv.
