Actualul an universitar aduce modificări structurale în politica de sprijin financiar destinată studenților din Republica Moldova înmatriculați în centrele universitare românești. Ca urmare a noilor reglementări bugetare adoptate de Ministerul Educației și a reconfigurării algoritmului de calcul, aceștia nu mai au dreptul de a cumula bursa de merit cu cea destinată românilor de pretutindeni, fiindu-le totodată sistată finanțarea pe perioada vacanței de vară. Depășind simpla constatare a diminuării cu 40% a fondului național de burse, analiza de față decriptează mecanismul birocratic care a produs acest blocaj, consecințele imediate asupra nivelului de trai al studenților și anomaliile legislative reclamate de liderii mediului academic din Iași.
Până în anul universitar precedent, cadrul normativ permitea o dublă recunoaștere a studenților basarabeni: bursa pentru românii de pretutindeni (acordată pe criterii de apartenență și politică de sprijin a diasporei) putea fi cumulată cu bursa de merit (obținută strict pe baza performanței academice). Suplimentar, sprijinul financiar era menținut pe parcursul lunilor de vară, aspect crucial pentru studenții care rămân în centrele universitare pentru stagii de practică sau activități profesionale. Schimbarea metodologiei a fost comunicată instituțiilor de învățământ superior și, implicit, studenților, abia în luna octombrie, după definitivarea bugetelor personale pentru noul an universitar. Într-o piață imobiliară precum cea din Iași, unde chiriile se mențin la niveluri ridicate, impactul a fost imediat.
Fulguța Carauș, studentă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași spune într-un interviu acortat publicației Timpul.md că dincolo de efortul academic nerecompensat suplimentar, tânăra subliniază dificultatea adaptării la noile realități financiare: „A fost o schimbare care ne-a pus într-o situație dificilă, inclusiv pe părinții noștri. Până acum, o bursă acoperea costul chiriei și al utilităților, iar cealaltă asigura cheltuielile zilnice. Comunicarea deciziei s-a făcut tardiv, la începutul semestrului, ceea ce ne-a anulat orice posibilitate de planificare financiară”.
Reconfigurarea formulei de calcul
Analiza arată că sistarea acestor plăți nu reprezintă o decizie arbitrară a universităților, ci efectul direct al aplicării noilor reglementări financiare impuse de la nivel central. Scăderea cu aproximativ 40% a fondului de burse alocat la nivel național este rezultatul unei noi formule de calcul. Noua legislație impune studentului basarabean performant alegerea unei singure forme de sprijin financiar, anulând distincția dintre componenta identitară (bursa statului român) și cea de excelență (bursa de merit). Bursele sunt în prezent alocate exclusiv pe parcursul celor 9 luni aferente activității didactice, ignorând realitățile socio-economice ale studenților din Republica Moldova pe timp de vară. Fondul de burse transferat de la bugetul de stat către universități nu se mai raportează la salariul minim brut pe economie, ci la salariul minim net. Această modificare tehnică a generat o contracție masivă și automată a bugetelor disponibile.
Studenții basarabeni, excluși din algoritmul de finanțare
Problema structurală constă într-o eroare a modului în care Ministerul Educației dimensionează fondurile destinate instituțiilor de învățământ superior. Prof. univ. dr. Liviu Maha, rectorul UAIC Iași, explică faptul că, în formula actuală de finanțare a burselor de performanță, studenții basarabeni nu sunt cuantificați.
„Pentru a-i motiva real, Ministerul Educației ar trebui să calculeze fondul de burse luându-i în considerare și pe ei. În acest moment, restricția legată de cumulul de burse derivă din modul de calcul. Fondul este determinat prin înmulțirea alocației per student strict cu numărul de studenți români înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență. Dacă în această numărătoare ar fi incluși și studenții români de pretutindeni, fondul total ar crește, iar aceștia ar deveni eligibili pentru bursele de performanță susținute de la bugetul de stat”, a detaliat rectorul Liviu Maha.
În condițiile actuale, pentru a acorda o bursă de merit unui student din Republica Moldova, o universitate ar fi obligată să relocheze fonduri generate exclusiv de numărul studenților cu cetățenie română, o practică nesustenabilă din punct de vedere legal și administrativ.
La nivel macroeconomic și geopolitic, România a tratat constant atragerea tinerilor din Republica Moldova ca pe o investiție strategică pe termen mediu și lung, vizând consolidarea profilului demografic și susținerea integrării europene a statului vecin. Datele oficiale validează această direcție: la 31 august 2025, dintr-un total de aproximativ 27.000 de tineri străini deținători ai unui permis de ședere pentru studii în România, peste 6.000 erau cetățeni ai Republicii Moldova, reprezentând cea mai mare comunitate de studenți străini. Centrul universitar Iași absoarbe tradițional un procent semnificativ din acest bazin demografic.
Prin limitarea instrumentelor de recompensare a performanței academice, statul român riscă să transmită un mesaj descurajant. Într-o piață educațională internațională înalt competitivă, în care universitățile occidentale oferă pachete complexe de integrare, transformarea studenților basarabeni performanți într-o vulnerabilitate contabilă poate eroda un avantaj strategic esențial pe care Iașul l-a construit cu eforturi considerabile în ultimele decenii.
Sursă foto: UAIC Iași
