În timp ce la nivel național statisticile atrag atenția că aproape jumătate dintre elevi sunt victime sau martori ai fenomenului de bullying, județul Iași raportează o scădere drastică a infracționalității în unitățile de învățământ la finalul anului 2025. Într-o analiză aplicată realizată în cadrul emisiunii #StareaEducației, reprezentanții Biroului Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Iași au demonstrat, cu date pe masă, cum prezența zilnică a polițiștilor printre elevi și mutarea accentului de pe sancțiune pe prevenție au reușit să schimbe climatul educațional local.
Pentru a înțelege impactul real al măsurilor de prevenție, trebuie să privim cifrele. Agentul șef principal Claudiu Mercaș și inspectorul principal Codruț Câmpeanu au prezentat o analiză comparativă a perioadei de toamnă-iarnă (septembrie–decembrie) din ultimii doi ani, iar rezultatele arată o schimbare clară de paradigmă în școlile ieșene:
- Infracționalitatea generală: Numărul total de infracțiuni sesizate în școlile din județ a scăzut de la aproximativ 45 de cazuri în toamna lui 2024, la doar 27 de cazuri în aceeași perioadă din 2025.
- Agresiunile fizice: Infracțiunea de „lovire sau alte violențe”, care creează cel mai mare grad de nesiguranță în rândul părinților, s-a înjumătățit, scăzând de la 26 de cazuri (2024) la 14 cazuri (2025).
- Efortul din spatele cifrelor: Doar în ultimul trimestru al anului 2025, polițiștii au organizat peste 200 de întâlniri directe, dialogând cu peste 6.000 de elevi, profesori și părinți.
Acest recul al violenței nu este o întâmplare, ci rezultatul unui efort de echipă interinstituțional în care IPJ Iași, Inspectoratul de Jandarmi Județean, Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane și Inspectoratul Școlar Județean au livrat un mesaj unitar.
Mitul școlii de la țară: violența nu ține cont de geografie
O concluzie importantă a analizei IPJ demontează o prejudecată frecventă: aceea că violența ar fi mai pronunțată în anumite medii. Conform ofițerilor de la Siguranța Școlară, incidența faptelor este relativ similară atât în mediul urban, cât și în cel rural din județul Iași. Zona de vulnerabilitate maximă rămâne, în mod constant, ciclul gimnazial și cel liceal, perioadă în care teribilismul atinge cote maxime.
În cadrul dialogului cu elevii, polițiștii pun accentul pe o realitate juridică adesea ignorată de adolescenți: începând cu vârsta de 14 ani, minorii răspund penal pentru faptele lor. Mesajul transmis în clase este clar: conflictele trebuie rezolvate prin comunicare cu adulții (părinți, profesori), deoarece decizia de „a-ți face singur dreptate” transformă rapid o banală altercație de pe hol într-un dosar penal cu consecințe pe termen lung.
Una dintre cele mai periculoase evoluții ale violenței școlare nu se petrece în curtea școlii, ci pe rețelele de socializare. Cyberbullying-ul a devenit o problemă acută, iar elevii trăiesc adesea cu iluzia că ecranul telefonului le oferă imunitate.
Inspectorul principal Codruț Câmpeanu a tras un semnal de alarmă categoric: infracțiunile comise pe internet – fie că vorbim despre amenințare, hărțuire sau șantaj – lasă urme digitale clare și sunt pedepsite exact la fel ca agresiunile din viața reală. „Fapta este în mediul online, dar dosarul penal este în realitate”, a punctat ofițerul, subliniind că poliția dispune de toate instrumentele necesare pentru a identifica agresorii ascunși în spatele tastaturii.
De la victime și agresori, la „eroi” ai prevenției
Pentru a consolida acest trend descrescător, autoritățile au înțeles că polițistul nu poate fi singurul paznic al bunei purtări. Astfel, prin proiectul național „Scoate violența școlară din anonimat”, inițiat de IGPR, elevii ieșeni sunt încurajați să devină chiar ei agenți ai schimbării. Până în luna aprilie 2026, tinerii sunt provocați să participe la concursul „Fii eroul din clasa ta”, implicându-se activ în crearea de afișe, videoclipuri și campanii locale de reducere a bullying-ului.
Este o dovadă clară că, atunci când instituțiile de forță colaborează transparent cu școala și familia, sala de clasă poate redeveni acel spațiu sigur de care educația are disperată nevoie.
