Sistemul de învățământ preuniversitar se îndreaptă către o nouă blocare a activității la finalul lunii mai, exact în perioada încheierii situațiilor școlare și a pregătirii examenelor naționale. Deși România traversează o criză politică la nivelul Executivului, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) a reconfirmat calendarul protestelor, fixând data de 25 mai pentru declanșarea grevei generale. Reprezentanții profesorilor argumentează că instabilitatea de la Palatul Victoria nu oprește revendicările, atenția și presiunea sindicală fiind mutate acum exclusiv către Parlamentul României, instituția decizională pentru viitoarea lege a salarizării.
Decizia de a declanșa protestul la sfârșitul lunii mai a scos la iveală o diferență de abordare la vârful mișcării sindicale, generată tocmai de contextul politic tensionat. Inițial, pe 29 aprilie, președintele FSLI, Simion Hăncescu, a ridicat posibilitatea suspendării acțiunilor de protest, invocând lipsa unui partener de dialog la nivelul Guvernului: „Nu ne putem permite să atragem oamenii într-o grevă generală și să nu avem cu cine sta de vorbă”.
Totuși, linia oficială a fost recalibrată rapid de alți lideri importanți, care au insistat pe decuplarea mișcării sindicale de agenda politică a partidelor. Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a punctat clar această delimitare: „Să fie foarte clar pentru toată lumea: nu facem acțiuni de protest la comanda vreunui partid politic. N-am făcut niciodată și nu vom face nici de acum înainte. Singurii care decid acțiunile de protest sunt colegii noștri”.
Mutarea presiunii de la Guvern la Parlament
Pentru a depăși impasul unui eventual vid guvernamental, liderii din educație și-au schimbat strategia de negociere. George Purcaru, vicepreședintele FSLI, a explicat că acțiunea de protest va avea loc „sigur”, independent de soarta Executivului, deoarece cadrul legislativ se modifică în Legislativ.
„Orice lege trecem prin Parlament, iar Parlamentul este în vigoare, indiferent ce se va întâmpla la Guvern. Prin urmare, avem cu cine discuta și avem unde propune inițiative legislative și unde se poate modifica clar legea, mai ales că o viitoare lege a salarizării obligatoriu va trebui să treacă prin Parlament”, a declarat Purcaru. Astfel, sindicatele încearcă să forțeze adoptarea amendamentelor prin votul direct al deputaților și senatorilor, ocolind blocajul actelor guvernamentale.
La baza deciziei de a opri cursurile stau consultările interne realizate la nivelul unităților de învățământ, dar și o serie de restanțe financiare și legislative acumulate în ultimul an. Datele care conturează acest nou conflict de muncă sunt:
- Calendarul acțiunilor: Profesorii vor declanșa o grevă de avertisment pe 18 mai, premergătoare grevei generale programate pentru 25 mai.
- Susținerea cadrelor didactice: Conform reprezentanților FSLI, cel puțin 78% dintre angajații din învățământ care au răspuns chestionarelor interne au votat în favoarea declanșării grevei generale.
- Legea salarizării și referința salarială: O revendicare centrală este respectarea principiului prin care construcția viitoarei grile de salarizare trebuie să pornească de la profesorul debutant, al cărui venit ar trebui să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie (aproximativ 8.600 de lei).
- Restanțele Ordonanței 57/2023: Sindicatele reclamă nerespectarea prevederilor actului normativ care a dus la suspendarea grevei masive din 2023.
- Nemulțumiri legislative: Reprezentanții profesorilor solicită reparații la Legea 141/2025 (cunoscută în sistem drept „legea Bolojan”), despre care George Purcaru afirmă că guvernanții refuză momentan să le adreseze.
Menținerea acestui calendar transformă finalul lunii mai într-un test major de funcționare a statului. Cu examenele naționale la orizont, rămâne de văzut dacă mecanismele parlamentare vor oferi un răspuns suficient de rapid pentru a dezamorsa nemulțumirea celor peste 78% dintre profesorii care susțin suspendarea activității la catedră.
Sursă foto: Radu Tuta – AGERPRES
