Cât de viabil este proiectul lockerelor frigorifice dezvoltat de studenții ieșeni. Provocările tehnice și financiare ale pieței de curierat

În încercarea de a rezolva limitările logistice ale livrărilor perisabile la domiciliu și de a scurta lanțul de aprovizionare pentru producătorii locali, doi studenți din anul III de la Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași au dezvoltat conceptul CoolBOX. Proiectul, care propune o rețea urbană de lockere cu temperatură controlată, a fost selectat în luna martie 2026 pentru faza de incubare a programului național Innovation Labs. Dincolo de validarea academică și a prototipului, inițiativa se confruntă cu testul dur al pieței reale: atragerea finanțării necesare pentru infrastructura hardware și demonstrarea viabilității comerciale.

Geneza proiectului nu este una pur teoretică, ci pleacă de la o constrângere reală din economia locală. Sistemul a fost gândit inițial ca o soluție de desfacere directă.

„Eu sunt și un mic producător de miere. (…) Am identificat cumva problema asta a micilor producători, faptul că lanțul lor de distribuție este destul de [limitat]. Noi practic încercăm să creăm un nou lanț de distribuție mult mai mititel pentru un marketplace online, în care să-i ajutăm astfel și pe producători, și pe clienții care vor să primească un produs de o calitate mult mai mare”, a explicat Alin Scoban, co-fondator al proiectului, în cadrul unui interviu acordat postului de radio local.

Pe lângă avantajul oferit producătorilor, modelul atacă direct vulnerabilitatea livrărilor „last-mile” (ultima milă) din comerțul electronic curent: necesitatea sincronizării stricte între curier și destinatar.

„Există multe probleme când comanzi acasă. Home delivery-ul are chestia asta cu dependența de curier. Adică tu trebuie să fii acasă, să-ți aliniezi timpul după el. Dacă ești un om ocupat și ajungi la 10 noaptea acasă, magazinele sunt închise. Cu CoolBOX, îți dai comandă din timp, de dimineață. Eu mă duc doar, am ridicat punga cu produsele și am intrat în casă”, a completat Ștefan-Teodor Iancu, detaliind mecanismul care elimină timpii morți pentru clientul final.

Soluția tehnică propusă: Externalizarea logisticii hardware

Sistemul CoolBOX (dezvoltat inițial sub numele de FridgeBOX) propune externalizarea punctului de preluare printr-o rețea de incinte frigorifice de tip „easybox”, amplasate în locații strategice (precum marile complexe rezidențiale). Echipa a luat o decizie de business pragmatică: nu produce de la zero componentele frigorifice complexe, ci mizează pe integrare tehnologică. „Acest coolbox este de fapt achiziționat de la un retailer. Noi ne ocupăm de managementul lui, de mentenanță, de igienă, (…) de partea de integrare a aplicațiilor și de inteligența artificială cu care va fi dotată această aplicație de marketplace”, a precizat Alin Scoban, adăugând că, în prezent, echipa care susține întreaga arhitectură numără doar doi membri.

Cifrele selecției: Două echipe ieșene admise din 123 de participanți

Validarea inițială a conceptului a avut loc la Hackathonul Innovation Labs de la București (21-22 martie 2026). Datele competiției indică o selecție riguroasă a proiectelor cu potențial de scalare:

  • Total proiecte înscrise la nivel național: 123 de echipe.
  • Proiecte admise în programul de mentorat: 41 (o rată de acceptare de aproximativ 33%).
  • Reprezentare locală: Din cele 14 echipe participante din centrul universitar Iași, doar două au fost selectate de juriu, ambele provenind de la Facultatea de Informatică din cadrul UAIC.

Aflați în anul terminal, fondatorii și-au direcționat lucrarea de licență strict pe fundamentarea tehnică a sistemului CoolBOX. Efortul este susținut de mediul academic local. Profesorul universitar Corina Forăscu, mentorul oficial al echipei, a descris intensitatea programului de accelerare: „Am intrat într-o vrie în acest accelerator, cu atâta suflet, atâta pasiune și dedicare, sunt efectiv niște sugative”.

Deși conceptul răspunde unei vulnerabilități clare din piața de e-commerce, tranziția către un model funcțional depinde de depășirea barierelor structurale specifice startup-urilor hardware. Spre deosebire de o simplă aplicație, o rețea de lockere frigorifice presupune un necesar ridicat de capital inițial (CAPEX) pentru achiziția echipamentelor, costurile de amplasare, racordarea la rețele și cheltuielile recurente.

Echipa este conștientă de dependența de atragerea fondurilor de investiții (de tip seed sau pre-seed) la finalul celor 10 săptămâni de mentorat, dar își menține previziunile asertive: „Dacă totul merge bine și primim o finanțare – și noi credem cu tărie că o să se întâmple asta –, eu zic că într-un an maxim o să aveți CoolBOX la scară”, a concluzionat Ștefan Iancu.

Sursă foto: Radio Iași

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Creștere de 35% a burselor la UAIC: Cum a reconfigurat o finanțare europeană bugetul alocat studenților

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a alocat...

Digitalizare cărți economie la Iași: Editura Liberalis oferă gratuit cinci volume

Un proiect local de digitalizare cărți economie produce primele...

Ediția a VI-a a Săptămânii Europene la UAIC. Ce aduce nou ediția din acest an?

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) găzduiește, în...