Copiii sub 2 ani nu ar trebui să folosească deloc dispozitive cu ecran în creșe, iar cei între 2 și 6 ani nu ar trebui să petreacă în fața ecranelor mai mult de o oră pe parcursul întregii zile petrecute la grădiniță. Recomandările apar în Scrisoarea metodică pentru educația timpurie, anul școlar 2026-2027, pe care Ministerul Educației și Cercetării a transmis-o inspectoratelor școlare și pe care Edupedu.ro a publicat-o pe 9 octombrie.
Documentul le mai cere educatorilor să nu folosească filmele și desenele animate pentru a liniști copiii, să îi scoată zilnic afară indiferent de anotimp și să le asigure cel puțin trei ore de mișcare pe zi. Scrisoarea ajunge, prin inspectorate, în creșele și grădinițele din toată țara, inclusiv în cele din Iași. Numai în municipiu funcționează 13 creșe, potrivit datelor ISJ Iași citate într-o interpelare depusă în august 2026 de deputata AUR Cristina Emanuela Dascălu.
Sub 2 ani, niciun ecran
Pentru cei mai mici copii, ministerul aliniază regula la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind timpul sedentar: sub vârsta de 2 ani nu se folosesc dispozitive cu ecran. Singura excepție admisă este convorbirea video a copilului cu părintele, cu condiția ca educatorul să asiste.
De la 2 ani, limita devine o oră pe zi, iar scrisoarea precizează că o durată mai scurtă este de preferat. În grupele cu vârste amestecate, activitățile cu ecrane se fac doar cu copiii care au împlinit deja 2 ani.
Pentru bebelușii de până la un an, formularea este și mai directă. Documentul recomandă „eliminarea ecranelor de orice fel din sala de grupă”.
Ecrane la grădiniță: cel mult o oră pe zi
La preșcolarii de 3-6 ani, tehnologia digitală poate fi folosită, dar după trei criterii enumerate în scrisoare: activitatea trebuie să aibă o justificare pedagogică, să păstreze echilibrul cu alte tipuri de experiențe și să se desfășoare cu un adult alături. Educatorii trebuie să își planifice aceste activități ținând cont că, potrivit documentului, „pentru acest interval de vârstă timpul petrecut în fața ecranelor nu trebuie să depășească 1 oră pe parcursul întregii zile”.
Ghidurile OMS din 2019, pe care se sprijină scrisoarea, fixează aceeași limită de o oră pentru copiii de 3-4 ani. Documentul ministerului extinde pragul până la 6 ani, adică pe toată durata grădiniței.
Desenele animate, scoase din rutina de liniștire
Scrisoarea tratează explicit una dintre cele mai răspândite practici, acasă și în colectivitate: televizorul pornit ca să se facă liniște. Rularea unei succesiuni de imagini pe ecran, inclusiv a unui desen animat, este descrisă în document ca factor perturbator. Regula este scrisă explicit: „Vizionarea de filme sau desene animate nu se utilizează ca modalitate de liniștire a copiilor”.
În locul ecranului, educatorilor li se propun jocul liber și activitățile calme făcute împreună cu un adult: cititul, povestitul, cântecele, coloratul, decupatul, puzzle-urile, construcțiile, desenul și modelajul.
Ce spunea scrisoarea de acum doi ani
Tonul diferă de cel al scrisorii metodice pentru 2024-2025. Atunci, ministerul scria că „educatorii le pot arăta copiilor scurte videoclipuri sau imagini cu teme relevante sau pot folosi aplicații adaptate vârstei”, iar printre exemplele de activități se aflau filmele de maximum 7-8 minute legate de tema săptămânii și desenul pe tabla interactivă, potrivit Edupedu.ro.
Documentul de atunci se raporta la Academia Americană de Pediatrie și limita expunerea copiilor sub 2 ani la interacțiuni scurte, de tipul apelurilor video. Pentru copiii de 2-5 ani, limita era tot de o oră, împărțită în reprize scurte, cu pauze de 15-20 de minute între ele. Varianta pentru 2026-2027, așa cum a fost prezentată de Edupedu, mută accentul pe interdicții clare la vârstele mici și pe alternativele la ecran.
Trei ore de mișcare și ieșire zilnică afară
Al doilea capitol mare al scrisorii privește mișcarea. Preluând tot recomandarea OMS, documentul stabilește că orice copil de peste un an ar trebui să acumuleze cel puțin 180 de minute de activitate fizică pe zi, distribuite pe toată durata programului. La copiii de 3-6 ani, cel puțin 60 dintre aceste minute ar trebui să fie de intensitate moderată spre viguroasă.
Pauzele nu trebuie să fie pasive. Momentele de repaus pot fi folosite pentru lectură, povești spuse împreună cu adultul, jocuri de masă, construcții sau joc liber. Trecerea de la efort la odihnă se face treptat.
Pentru bebelușii care încă nu merg de-a bușilea, scrisoarea recomandă poziția pe burtă în secvențe scurte, astfel încât, în 24 de ore, copilul să stea cel puțin 30 de minute în această poziție. Jocul ar trebui să se desfășoare cât mai mult pe podea, pe suprafețe moi.
Documentul cere și „expunerea zilnică a copiilor la factorii de mediu indiferent de anotimp”, cu respectarea condițiilor meteo și a regulilor de igienă și siguranță.
Cel mult 45 de minute pe scaun la masă
Scrisoarea le cere educatorilor să evite situațiile în care copiii sunt ținuți mult timp fără să se poată mișca, cum sunt scăunelele de masă sau activitățile în care cei mici stau mult pe scaun. OMS indică o limită de o oră pentru astfel de situații. Autorii documentului au ales un prag mai strict pentru creșe și grădinițe: cel mult 45 de minute pentru fiecare masă, fie că e vorba de micul dejun, de prânz sau de gustări.
Recomandările ajung până la amenajarea sălii de grupă. Culorile trebuie folosite moderat, fără nuanțe stridente și fără zgomote puternice. Ferestrele rămân descoperite în timpul activităților, pentru ca cei mici să vadă ce se petrece afară și să aibă lumină naturală. „Ferestrele sunt orizonturi de cunoaștere, prin urmare acestea nu vor fi acoperite în perioada activităților”, se arată în document.
Observație, dincolo de supraveghere
Un capitol separat descrie educatorul prin trei calități: atent, empatic și angajat profesional. Educatorul „atent” urmărește intenționat și sistematic comportamentul, interesele și ritmul de dezvoltare al fiecărui copil. Instrumentele propuse sunt caietul de observații, fișele de observație sistematică și panourile de documentare, cu fotografii, lucrări și vorbe ale copiilor, care să arate drumul parcurs până la rezultat. Informațiile adunate servesc la adaptarea planificării, a sarcinilor și a spațiului din sala de grupă.
Pentru partea emoțională, scrisoarea pornește de la faptul că, până la 6 ani, cortexul prefrontal al copilului este încă în dezvoltare. Din acest motiv, cei mici au nevoie ca adultul să îi ajute să își liniștească stările emoționale și fiziologice. Strategiile recomandate includ coborârea la nivelul copilului și contactul vizual, ascultarea fără întreruperi, numirea emoțiilor, prezența calmă și contactul fizic reconfortant, atunci când copilul îl acceptă. Abia după ce emoția scade, educatorul îl ghidează spre o soluție.
Educatorul „angajat profesional” trebuie, la rândul lui, să își analizeze critic metodele, să ceară feedback și să lucreze împreună cu echipa grădiniței și cu familia.
Părinții, invitați în sala de grupă
Relația cu familia are propriul capitol. Părintele cunoaște istoricul medical și evoluția copilului și trebuie să îi spună educatorului despre evenimentele importante din viața acestuia. Educatorul, la rândul lui, îl ține la curent pe părinte cu progresul copilului în mod constant, inclusiv atunci când lucrurile merg bine.
Printre măsurile propuse se numără prezența părinților în sala de grupă, amenajarea unui spațiu dedicat lor în creșă sau grădiniță, activități comune, expoziții cu lucrările copiilor și echipe interdisciplinare de sprijin pentru familii. La fiecare grupă are loc săptămânal o activitate de consiliere educațională a părinților, conform Curriculumului pentru educația timpurie citat în document. Scrisoarea recomandă ca în aceste întâlniri să se discute regulile despre mișcare, timp sedentar și somn, inclusiv timpul pe care copiii îl petrec în fața ecranelor acasă.
Cât stau, de fapt, copiii în fața ecranelor
Limita de o oră se raportează la o realitate măsurată de mai multe ori în România. Un studiu D&D Research din septembrie 2017, realizat pe 716 mame din mediul urban, arăta că preșcolarii între 2 și 5 ani petreceau în medie 3 ore și 4 minute pe zi în fața televizorului, tabletei sau calculatorului, potrivit Edupedu.ro. Media era de peste trei ori mai mare decât limita de o oră pe zi recomandată de OMS și preluată acum de minister.
Cercetările Cult Research realizate în 2025-2026 indică o medie de 4,4 ore pe zi petrecute de copii în fața ecranelor, conform aceleiași publicații. Pe primul loc în ce urmăresc se află desenele animate, cu 62%, urmate de videoclipurile de pe YouTube, cu 26%.
