România a ocupat prima poziție în clasamentul pe națiuni la Olimpiada Europeană de Geografie, desfășurată la Varna, Bulgaria, în perioada 27 iunie – 3 iulie 2026. Lotul național a obținut cinci medalii de aur și trei de argint. Printre medaliați se numără și doi elevi din Iași: Alexandra Mihaela Aramă (aur) și Gabriel Perhinschi (argint).
Într-un interviu acordat emisiunii „Starea Educației”, realizată de Andreea Daraban, cei doi tineri, alături de coordonatoarea lotului național, prof. Cornelia Fiscutean, au detaliat parcursul pregătirii pentru competiția internațională.
Alexandra Mihaela Aramă, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național Iași, a câștigat medalia de aur la categoria seniori. Gabriel Perhinschi, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Emil Racoviță”, a obținut medalia de argint la juniori, aceasta fiind prima sa participare la o etapă internațională.
„Când au început să fie strigați colegii noștri pentru medaliile de aur, am început să facem calculele și am realizat că România urma să iasă pe primul loc. Am fost o familie și a fost finalul perfect pentru experiența pe care am trăit-o împreună”, a declarat Alexandra Aramă.
Gabriel Perhinschi a precizat că pregătirea pentru olimpiadă s-a suprapus cu examenul de Evaluare Națională, un aspect care a necesitat gestionarea atentă a timpului de studiu.
Cerințele competiției europene, diferite de programa școlară națională
Competiția de la Varna a constat în trei probe: teoretică, practică și multimedia. Proba teoretică testează cunoștințele despre fenomene geografice, schimbări climatice, dar și capacitatea de a interpreta statistici, hărți și imagini dintr-un material-suport.
Proba practică, inexistentă la etapele naționale din România, a presupus analizarea unor formațiuni calcaroase pe teren și realizarea unei hărți a unui sat, cu identificarea funcțiilor clădirilor. „Pe teren trebuie să răspundem unor cerințe bazate pe ceea ce observăm, iar apoi mergem într-o școală unde rezolvăm alte exerciții pornind de la observațiile făcute”, a explicat Alexandra Aramă.
Gabriel Perhinschi a confirmat dificultatea acestei probe, menționând lipsa exercițiului practic la nivel național.
Participanții au menționat că subiectele abordate la nivel european necesită o pregătire care depășește materia predată la clasă. „Barajul și competițiile internaționale nu seamănă deloc cu ceea ce se studiază în manuale. Sunt procese și concepte care nici măcar nu sunt prezentate în manualele din România”, a precizat Alexandra Aramă.
Elevii au subliniat că au necesitat ore suplimentare de studiu individual, utilizând volume de specialitate, adesea în limbi străine, pentru a acoperi conceptele solicitate. Înaintea competiției, lotul național a participat la un stagiu de pregătire de o săptămână la Iași, unde s-au simulat condițiile de concurs, inclusiv factorii meteorologici.
Profesorii au organizat o probă practică pe teren, la Tomești, în timpul unei ploi torențiale. Scopul exercițiului a fost acomodarea elevilor cu protejarea materialelor de examen și menținerea concentrării în condiții nefavorabile, ținând cont de precedente din olimpiade internaționale anterioare unde probele nu au fost întrerupte din cauza vremii.
La Varna, participanții au susținut proba de realizare a hărților la temperaturi care s-au apropiat de 40 de grade Celsius.
Rolul profesorului coordonator
Profesoara Cornelia Fiscutean a explicat abordarea pregătirii lotului național, subliniind trecerea de la memorare la dezvoltarea unei gândiri analitice. „Încercăm să le oferim experiența acumulată în anii trecuți, să identificăm capcanele din subiecte și să construim simulări cât mai apropiate de competiția reală”, a afirmat coordonatoarea. Aceasta a precizat că, uneori, testele de pregătire de la Iași au un grad de dificultate mai ridicat decât cele de la concurs.
Despre profilul elevului participant la acest nivel, Fiscutean a menționat: „Este o combinație fascinantă între o minte logică și analitică, asemenea celei a unui programator, și curiozitatea unui explorator. Sunt tineri care caută permanent legături între cauză și efect”.
Ea a definit rolul profesorului ca pe acela al unui mentor, care orientează elevii spre resurse și îi antrenează să interpreteze date din teren.
În ceea ce privește viitorul profesional, Alexandra Aramă intenționează să urmeze o carieră în magistratură, în timp ce Gabriel Perhinschi, impulsionat de profesorul Manuel Foșalău încă din clasa a V-a, vizează continuarea participării la competițiile de geografie.
