Planul Urbanistic Zonal care viza construirea unui ansamblu rezidențial cu blocuri de șase etaje pe Strada Bucium nr. 34 a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 2 iulie 2026. Decizia a survenit în contextul unor dezbateri aprinse privind modul în care sunt avizate noile proiecte imobiliare, existând obiecții majore legate de densitatea construcțiilor și de impactul asupra infrastructurii rutiere existente.
Documentația tehnică aferentă proiectului aflat la poziția 22 pe ordinea de zi oferă o imagine clară asupra parametrilor propuși de societatea Arhiconstruct SRL. Planul viza o suprafață totală de 18.560 de metri pătrați (1,8 hectare), parcelă pe care urmau să fie ridicate clădiri rezidențiale cu un regim maxim de înălțime de până la 23 de metri.
Proiectul a generat o serie de rezerve din partea specialiștilor în urbanism din cauza a trei factori tehnici principali.
Capacitatea străzii Mihail Sturza
Accesul principal către viitorul ansamblu rezidențial era proiectat pe Strada Mihail Sturza. Datele din teren arată că această arteră are în prezent o lățime de doar 4,5 metri. Potrivit standardelor rutiere, o astfel de dimensiune îngreunează traficul auto pe ambele sensuri și ridică probleme privind accesul autospecialelor de intervenție în situații de urgență. Preluarea unui flux suplimentar de sute de autoturisme pe o infrastructură cu aceste caracteristici ar fi generat un blocaj sistemic în zonă.
Terenul a fost împărțit prin proiect în două Unități Teritoriale de Referință (UTR), ambele vizând o densificare semnificativă a zonei. Pentru UTR 1 a fost propus un regim de S+P+3E cu un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 1,4.
Pentru UTR 2, proiectul prevedea un regim de înălțime de 3S+P+6E și un indicator CUT de 2,1. Aprobarea unui CUT de 2,1 indică un volum construit desfășurat mai mult decât dublu față de suprafața terenului. Mai mult, clădirile cu șase etaje urmau să fie inserate într-un perimetru în care vecinătățile sunt formate predominant din imobile cu regim de înălțime P+4E, modificând astfel specificul arhitectural al cartierului.
Un alt element notat în analiza dosarului a fost absența funcțiunilor complementare asumate contractual. Proiectul propunea pe hârtie spații verzi în proporție de 30-35%. Documentația nu includea însă obligații ferme, stipulate prin contracte de restructurare urbană cu municipalitatea, pentru construirea și predarea către domeniul public a unor utilități esențiale precum școli, grădinițe, creșe sau parcuri.
Ramificațiile administrative și deciziile politice locale
PUZ-ul din Strada Bucium nr. 34 a făcut parte dintr-o listă de opt proiecte imobiliare analizate în prealabil la nivelul Biroului Politic Județean al PNL Iași. În urma unei analize tehnice, conducerea partidului a considerat că aceste investiții reprezintă o densificare agresivă a orașului, generând o presiune nesustenabilă pe o rețea de transport deja saturată.
În consecință, BPJ al PNL Iași a adoptat o decizie prin care impunea consilierilor locali liberali un mandat clar de vot cu mențiunea „Abținere” pentru toate cele opt proiecte.
Dinamica ședinței de Consiliu Local din 2 iulie a arătat o scindare a listei inițiale. Patru dintre aceste proiecte, inclusiv PUZ-ul de la Bucium nr. 34, au fost retrase de pe ordinea de zi înainte sau pe parcursul întrunirii.
Restul de patru documentații (printre care proiecte majore pe Șoseaua Ciric, Moara de Foc și strada Cicoarei) au fost însă menținute și votate favorabil de consilierii locali PNL. Votul a fost exprimat în contradicție directă cu mandatul imperativ stabilit de Biroul Politic Județean, o decizie asumată tehnic pentru a proteja interesele urbanistice ale comunității.
În urma acestui vot, președintele PNL Iași a anunțat oficial delimitarea partidului de decizia consilierilor locali. Conducerea județeană va demara procedurile prevăzute de Statutul Partidului Național Liberal pentru sancționarea aleșilor care au încălcat disciplina de partid. Reprezentanții filialei au precizat că susțin modernizarea orașului, condiționând însă aprobarea proiectelor de existența unor angajamente ferme din partea dezvoltatorilor pentru extinderea infrastructurii edilitare și rutiere.
