După declarațiile lui Sorin Grindeanu de susținere parteneriatului civil între persoanele de același sex, vine si reacția societății civile care solicită aprobarea proiectului legislativ în Parlament

Declarațiile recente ale președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind necesitatea aplicării deciziilor CEDO referitoare la cuplurile de același sex, au redeschis o temă intens dezbătută în spațiul public. În timp ce asociațiile de profil cer adoptarea de urgență a legislației, Parlamentul menține blocate de ani de zile proiecte care ar putea soluționa obligațiile juridice ale statului român față de instituțiile europene.

Schimbarea de discurs: De la „nu suntem pregătiți” la „de ce nu se aplică?”

Discursul politic la nivelul leadership-ului PSD pare să fi suferit o nuanțare importantă. Dacă în perioada mandatului de premier, Marcel Ciolacu afirma tranșant că „România nu este încă pregătită” pentru o astfel de schimbare legislativă, Sorin Grindeanu a adoptat recent o poziție mai pragmatică și tehnică.

Într-un interviu acordat G4Media, președintele PSD a declarat că nu înțelege motivele pentru care decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din mai 2023 nu a fost încă pusă în aplicare. Această schimbare de ton este relevantă deoarece vine din partea unui lider care ar putea ocupa funcția de premier în viitorul apropiat, semnalând o posibilă deschidere către alinierea României la standardele europene de protecție a drepturilor omului.

Contextul juridic: Obligații și condamnări internaționale

Presiunea asupra Parlamentului nu este doar una de ordin social, ci derivă din decizii juridice definitive:

• Hotărârea CEDO (2023): Obligă statul român să creeze un cadru legal pentru recunoașterea și protecția juridică a cuplurilor formate din persoane de același sex. Instanța a stabilit că lipsa unei astfel de protecții încalcă Articolul 8 din Convenția Europeană (dreptul la respectarea vieții private și de familie).
• Decizia CJUE (2025): Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat recent România pentru nerecunoașterea căsătoriilor oficiate pe teritoriul UE, subliniind că dreptul la liberă circulație în spațiul comunitar nu poate fi îngrădit prin nerecunoașterea statutului civil.

Proiectele blocate în Parlament

În prezent, există două inițiative legislative majore care vizează parteneriatul civil, ambele aflate într-un stadiu avansat de stagnare la Camera Deputaților:

1. Pl-x 152/2019: Înregistrat de 7 ani, proiectul propune reglementarea parteneriatului civil între persoanele de același sex sau de sex diferit. Deși are avize favorabile de la comisiile pentru muncă și egalitate de șanse, este blocat în Camera Deputaților, forul decizional.
2. Pl-x 153/2019: O inițiativă similară, depusă tot în 2019 și semnată de parlamentari din întreg spectrul politic (PSD, PNL, USR, UDMR). Proiectul a fost respins de Senat și se află în conservare la comisii de peste 5 ani.

Reacția societății civile

Asociația MozaiQ, susținută de alte 65 de ONG-uri și personalități publice, a solicitat oficial Parlamentului adoptarea „de urgență” a acestor rapoarte în Comisia Juridică. Reprezentanții societății civile argumentează că parteneriatul civil nu este doar o chestiune de valori, ci un instrument tehnic necesar pentru drepturi fundamentale, precum moștenirea, vizitele în spitale sau drepturile de asigurări sociale ale partenerilor.

Analiză de impact: Ce urmează?

Menținerea acestui blocaj legislativ expune România la riscuri financiare semnificative (penalități pecuniare aplicate de UE) și la o degradare a indicelui de democrație în rapoartele internaționale.