Deși România a înregistrat o creștere susținută a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în ultimii ani, depășind economii regionale precum cele ale Letoniei, Slovaciei, Ungariei sau Bulgariei, această performanță macroeconomică nu se reflectă direct în buzunarele cetățenilor. Conform datelor extrase din Global Wealth Report 2025 (realizat de UBS) și citate de Euronews, un adult român are o avere medie netă de doar 44.568 de euro, cifră care plasează țara noastră pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
Averea medie: România, la coada clasamentului european
Averea netă a unei gospodării este calculată prin însumarea valorii activelor financiare (bani gheață, depozite, acțiuni) și a activelor reale (în principal locuințe și terenuri), din care se scad datoriile (credite, ipoteci).
La nivel european, clivajul Vest-Est este evident. În timp ce state precum Elveția și Luxemburg domină clasamentul, țările din Europa de Est înregistrează cele mai mici valori ale avuției personale.
Clasamentul averii medii nete per adult în câteva state europene:
- Luxemburg: 523.591 euro (lider în UE)
- Danemarca: 444.898 euro
- Letonia: 91.783 euro
- Slovacia: 58.573 euro
- Ungaria: 55.276 euro
- Bulgaria: 47.798 euro
- România: 44.568 euro (ultimul loc în UE)
Averea mediană oferă o perspectivă diferită asupra sărăciei
Raportul atrage atenția că media matematică poate fi înșelătoare, fiind deseori ridicată artificial de un număr restrâns de indivizi cu averi disproporționat de mari. Pentru a înțelege mai bine situația „omului de rând”, economiștii folosesc averea mediană (valoarea aflată exact la mijlocul distribuției averilor dintr-o țară).
În cazul României, averea mediană este de aproximativ 23.000 de euro per adult, reprezentând aproape jumătate din averea medie. Surprinzător, la acest indicator strict (care reflectă mai fidel nivelul de trai al clasei de mijloc), România depășește un singur stat membru: Polonia, unde averea mediană este de 22.257 de euro, indicând o inegalitate internă mai pronunțată a distribuției capitalului la polonezi.
Context: De ce suntem „săraci” într-o economie care crește?
Există o discrepanță vizibilă între mărimea economiei României și bogăția efectivă a cetățenilor săi, explicabilă prin structura pieței și istoricul acumulării de capital:
- Structura averii (Imobiliare vs. Bani lichizi): În România și Bulgaria, peste două treimi (aprox. 70%) din averea netă a populației este reprezentată de valoarea caselor în care locuiesc cetățenii (active imobiliare), doar o treime reprezentând active financiare lichide (depozite, investiții). În statele occidentale bogate, există un echilibru mult mai solid, balanța înclinând chiar în favoarea activelor financiare.
- Timpul de acumulare: Spre deosebire de cetățenii din vestul Europei, care au acumulat și moștenit capital timp de generații, românii au început acumularea de active private abia după 1990.
- Distribuția creșterii economice: Creșterea PIB-ului din ultimii 25 de ani s-a bazat masiv pe investiții străine directe, consum și pe un aparat de stat extins. Astfel, o pondere semnificativă din valoarea adăugată generată în economie s-a transformat fie în profituri repatriate de corporații, fie în bugete de stat, ajungând într-o proporție mai mică în conturile de economii sau în portofoliile de investiții ale cetățenilor de rând.
