Mihai Chirica, primarul Iașului, acuză conducerea PNL de ”frivolitate”: ”Alții care au uitat răspunderea pe care și-au luat-o în calitate de oameni politici și partide și ne îndeamnă așa cu o frivolitate ieșită din comun să facem abstracție de faptul că Parlamentul României, care-i plătit din banii românilor, are și responsabilitatea guvernării și nu invers.”

Primarul Iașului, Mihai Chirica (PNL), a comentat joi, 11 iunie 2026, blocajul din formarea noului guvern și a criticat modul în care principalele partide își asumă responsabilitatea guvernării. În aceeași zi, liderul PNL, Ilie Bolojan, a explicat decizia partidului de a nu susține Guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac.

Chirica: PNRR a dispărut din agenda publică

În cadrul conferinței de presă, primarul Iașului a afirmat că atenția publică s-a mutat dinspre proiectele importante, precum PNRR, către negocierile pentru formarea guvernului.

„Am văzut că subiectul [PNRR] s-a diminuat din agenda publică datorită zgomotului pe care îl creează formarea noului guvern. Și, totuși, trebuie să știm că avem niște responsabilități deosebite asupra finalizării acestor proiecte.”

Critici la adresa partidelor

Chirica a comentat modul în care, în opinia sa, partidele politice înțeleg responsabilitatea guvernării. Referindu-se la PSD, primarul a folosit o trimitere la Caragiale:

„Suntem mai rău decât în vremea lui Caragiale, în sensul că sunt o serie de formațiuni politice care ar spune să se schimbe orice, dar să nu se modifice nimic, adică să guvernăm cu mâna altuia, dar noi să guvernăm, dar nu-s eu acolo, dar mâna mea e acolo.”

Vorbind despre relația dintre Parlament și Guvern — declarații pe care primarul le-a îndreptat către PNL și către Ilie Bolojan — Chirica a afirmat:

„Alții care au uitat răspunderea pe care și-au luat-o în calitate de oameni politici și partide și ne îndeamnă așa cu o frivolitate ieșită din comun să facem abstracție de faptul că Parlamentul României, care-i plătit din banii românilor, are și responsabilitatea guvernării și nu invers. Parlamentul creează guvernul, dacă vorbim despre partide politice, și nu invers.”

Referindu-se la atitudinea AUR, primarul a descris o opoziție pe care a caracterizat-o drept pasivă:

„Noi nu mai vrem să guvernăm, dar nici nu mai lăsăm pe alții… sau «nu-mi pasă»… eu am intrat ca opoziție, ca opoziție vreau să rămân și îmi iau o pungă de semințe și mă uit la televizor la voi cum se prăbușește România. Ca să vă arăt la urmă: «vedeți voi, v-am zis eu», ca și cum n-am fi în aceeași barcă.”

Primarul a încheiat această parte a intervenției exprimându-și dezamăgirea față de mediul politic actual:

„Astea sunt vremurile în care am ajuns și, din păcate, te determină tot mai mult să încetezi să mai vorbești sau să faci politică, pentru că se pare că nu ai cu cine.”

Bolojan: decizia PNL de a nu susține Guvernul Tomac

Tot pe 11 iunie, liderul PNL, Ilie Bolojan, a explicat într-o declarație de presă, după ședința Biroului Politic Național, decizia partidului de a nu susține învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Bolojan a acuzat PSD că încearcă să se sustragă de la responsabilitatea guvernării și a susținut că decizia social-democraților de a demite prin moțiune de cenzură Cabinetul pe care îl conducea a generat instabilitate politică și economică.

„Dintr-o perspectivă politică, această propunere este o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspunderea pe care o are pentru situația în care am ajuns. Așa cum știți, acum peste o lună de zile am avut o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR care a dus la căderea guvernului.”

Liderul liberal a comentat și apelul la responsabilitate făcut de președintele Nicușor Dan:

„Consider că PNL în această perioadă și-a arătat responsabilitatea pentru România. Dacă ne-am fi gândit la 2028, am fi făcut ce face PSD.”

„Apreciez apelul dlui președinte la responsabilitate, dar cred că era un lucru și mai bun dacă se făcea înainte de moțiunea de cenzură.”

Cronologia evenimentelor care au dus la actuala criză este următoarea:

• Guvernul Bolojan a fost învestit pe 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru, ca executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități.
• Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale.
• Pe 20 aprilie 2026, PSD a decis să retragă sprijinul politic, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD au demisionat.
• Moțiunea de cenzură a fost inițiată de PSD și AUR și a fost adoptată pe 5 mai 2026, cu 281 de voturi pentru.
• În prezent, formarea unui nou guvern este în negociere, iar premierul desemnat Eugen Tomac nu beneficiază, deocamdată, de susținerea PNL.