O sesizare oficială depusă la Agenția Națională de Integritate ridică o întrebare simplă, dar devastatoare: poate un ales public să facă favoruri instituției care, în același timp, îi analizează probele dintr-un dosar penal.
Pe 15 aprilie 2025, pe adresa Primăriei Municipiului Iași a sosit, prin Poștă Specială, o adresă de la Ministerul Justiției — mai exact de la Institutul Național de Expertize Criminalistice (INEC). Instituția solicita atribuirea unui spațiu pentru Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, aflat de ani buni într-o clădire modestă din campusul studențesc Tudor Vladimirescu, unde plătea chirie de aproximativ 12-13 euro pe metru pătrat.
Numai că, exact în acea perioadă, același Institut — prin același Laborator din Iași — era însărcinat de Tribunalul Iași să efectueze o expertiză criminalistică de o importanță capitală: verificarea autenticității semnăturilor primarului Mihai Chirica pe documentele-cheie din dosarul penal „Flux”, un dosar cu mize uriașe, în care edilul riscă condamnarea pentru infracțiuni de corupție.
Primarul a aflat de solicitare. Și, conform unor surse interne din Palatul Roznovanu, s-a implicat personal. A insistat. A mobilizat aparatul administrativ. Serviciul Utilități Publice a primit instrucțiuni, Direcția Exploatare Patrimoniu s-a pus în mișcare. În scurt timp, a fost identificat un spațiu de 90 de metri pătrați la parterul unui bloc turn din cartierul Nicolina, pe strada Petre Țuțea nr. 19 — mai mare, mai bine amplasat, la un cost mai mic decât chiriile plătite la universitate. Toate acestea au fost relatate în articolul ReporterIS care a investigat modalitatea în care s-au petrecut lucrurile.
Câteva luni mai târziu, expertiza a sosit la dosar. Concluzia: neconcludentă. Expertul criminalist Emilian Ursu a constatat că toate documentele supuse analizei sunt fotocopii sau scannate, motiv pentru care nu se poate pronunța asupra autenticității semnăturilor. Rezultatul ideal pentru un inculpat care neagă că ar fi semnat actele respective.
Ce spune sesizarea depusă la ANI
Pe această speță, a fost transmisă o sesizare oficială adresată Agenției Naționale de Integritate, solicitând verificarea existenței unui conflict de interese în exercitarea demnității publice de către primarul Mihai Chirica.
Sesizarea, consultată de redacția noastră, este detaliată, articulată juridic și se sprijină pe argumente greu de ignorat.
În esență, autorul sesizării susține că primarul Chirica a participat la un proces decizional administrativ — alocarea unui spațiu public unei instituții de stat — în condițiile în care acea instituție deținea, simultan, un rol determinant în soarta sa judiciară. Cu alte cuvinte: mâna dreaptă semna repartizarea spațiului, mâna stângă era sub lupa aceleiași instituții căreia i se oferea favorea.
Sesizarea invocă definițiile și principiile din Ghidul ANI privind incompatibilitățile și conflictele de interese, Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 393/2004. Argumentul central: conflictul de interese nu se limitează la avantaje patrimoniale directe — adică la bani. El acoperă și beneficii nepatrimoniale sau indirecte, cum ar fi obținerea unui rezultat favorabil dintr-o expertiză judiciară, cu consecința directă de a evita condamnarea și pierderea funcției.
„Interesul privat — apărarea în dosarul penal — a interferat cu decizia publică — administrarea patrimoniului orașului„, se arată în sesizare. O formulare sobră, dar cu greutatea unui rechizitoriu.
De asemenea, sesizarea solicită ANI să verifice întreaga corespondență dintre Primăria Iași și INEC sau Ministerul Justiției din perioada aprilie 2025 — prezent, pentru a stabili cu exactitate gradul de implicare a primarului în procesul de atribuire a spațiului. În situația în care se constată indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, autorul sesizării solicită și sesizarea organelor de urmărire penală competente.
Dosarul Flux: miza uriașă din spatele expertizei
Pentru a înțelege de ce expertiza criminalistică are o asemenea greutate, trebuie înțeles ce este dosarul „Flux”.
Totul a pornit de la un bloc din cartierul Tătărași, construit de SC Flux SRL — firmă controlată de familia Cheșcu — cu șase etaje în plus față de autorizația de construire. În loc de trei niveluri, s-au ridicat nouă. Procurorii DNA susțin că înalți funcționari și demnitari din Primărie au emis documente false care atestau că imobilul respectase autorizația, facilitând astfel intabularea și tranzacționarea unui bun de aproximativ patru milioane de euro.
Alături de Mihai Chirica, în dosar au fost trimiși în judecată fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă-șefă Anca Nora Brândușescu, o registratoare de la Oficiul de Cadastru, firma Flux și administratorul acesteia.
Documentele-cheie din dosar — certificatele de atestare a edificării — poartă semnăturile mai multor funcționari, inclusiv ale primarului. Aceștia neagă că le-ar fi semnat. Dosarul original a dispărut din arhiva Primăriei, la scurt timp după ce investigația a fost dezvăluită public. Au rămas doar fotocopii și documente scanate.
Expertiza criminalistică solicitată de instanță era, practic, ultima șansă de a lămuri autenticitatea semnăturilor. Iar concluzia ei — că pe fotocopii nu se poate lucra, că semnăturile nu pot fi atribuite sau neatribuite cuiva — este exact ceea ce aveau nevoie inculpații.
INEC tace. Primăria tace. ANI a început o investigație.
Institutul Național de Expertize Criminalistice nu a răspuns întrebărilor adresate de presă în această privință.
Primăria Iași nu a confirmat și nu a infirmat public gradul de implicare a primarului în procesul de atribuire a spațiului.
ANI are acum sesizarea pe masă și a început o anchetă care se poate finaliza cu un raport privind o stare de incompatibilitate a primarului. Instituția are competența legală și obligația de a verifica dacă, în spatele unei decizii administrative aparent banale — repartizarea unui spațiu de 90 de metri pătrați unui laborator criminalistic — s-a ascuns ceva mult mai grav: folosirea funcției publice pentru a favoriza o instituție cu rol decisiv într-un dosar penal propriu.
Nota redacției: Articolul se bazează pe documente oficiale consultate de redacție, inclusiv sesizarea depusă la Agenția Națională de Integritate, precum și pe investigația publicată de Reporter de Iași în decembrie 2025.
