Siegfried Mureșan, premierul desemnat pentru formarea noului Executiv, a prezentat public miercuri, printr-un comunicat emis de Partidul Național Liberal, cele 28 de puncte esențiale ale programului de guvernare cu care se va prezenta în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Documentul a fost asumat în urma negocierilor cu PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, însă discuțiile nu au inclus și Partidul Social Democrat, deși liderul PSD solicitase anterior consultări pe marginea documentului.
Premierul desemnat a subliniat că noul Executiv își propune să continue reformele inițiate de cabinetul precedent condus de Ilie Bolojan. „Propun oamenilor o guvernare corectă, axată pe creștere economică și pe continuarea reformelor realizate până acum de Guvernul Ilie Bolojan. Vreau să construim un stat mai eficient, să eliminăm privilegiile și sinecurile, să folosim mai bine banul public”, a declarat Siegfried Mureșan, adăugând că printre priorități se numără stimularea economiei, reducerea deficitului bugetar și combaterea corupției și evaziunii fiscale, potrivit comunicatului oficial.
Prevederile economice și fiscale
În plan economic, programul promite menținerea cotei unice și evitarea introducerii unor noi impozite pe parcursul anului 2027. Totodată, se vizează reducerea TVA la 19%, condiționată însă de evoluția pozitivă a situației bugetare. Conform documentului asumat de coaliția de dreapta, orice modificare a Codului Fiscal va fi anunțată cu un termen de șase luni în avans pentru a asigura predictibilitatea mediului de afaceri.
Ajutoarele de stat ar urma să fie direcționate prioritar către firmele cu producție internă, orientate spre export și care generează locuri de muncă. În plus, statul își asumă plata la timp a datoriilor către companiile private și implementarea unui sistem de compensare a datoriilor reciproce.
Referitor la salarii și pensii, Mureșan a menționat că indexarea acestora se va face „de îndată ce situația bugetară ne va permite”.
Reforma administrației și a companiilor de stat
La capitolul administrativ, programul propune un audit funcțional în vederea comasării instituțiilor cu atribuții similare și reducerea numărului de secretari de stat și parlamentari. Economiile rezultate din restructurarea aparatului bugetar, estimate a deveni vizibile din iulie 2027, ar urma să fie direcționate parțial către reducerea taxării muncii și parțial către finanțarea asocierilor locale pentru proiecte de infrastructură.
În privința companiilor de stat, conducerea acestora va fi selectată strict pe criterii de competență (standarde OCDE), iar remunerația va fi direct legată de indicatorii de performanță. Programul prevede și listarea la bursă a unor companii de stat, cu prioritate pentru cetățenii români ca acționari, iar veniturile obținute vor fi canalizate exclusiv către investiții și către un fond nou destinat economiilor pentru copii, accesibil după vârsta de 18 ani.
Priorități în Sănătate, Educație și Justiție
- Sănătate: Finanțarea spitalelor va fi reconfigurată pe baza serviciilor efectiv prestate, vizând eliminarea situațiilor în care fondurile pentru analize se epuizează la mijlocul lunii. Accentul se pune pe prevenție, dublând finanțarea pentru screening și depistare precoce, iar medicul de familie devine pivotul central, sprijinit de un traseu digital al pacientului.
- Educație: Focus pe combaterea abandonului școlar prin oferirea de mese și burse copiilor vulnerabili. Programa se va concentra pe combaterea analfabetismului funcțional (citit, scris, matematică), extinderea învățământului dual și acordarea de prime de performanță profesorilor, stabilite la nivelul unității de învățământ.
- Justiție: Procedurile vor fi digitalizate accelerat (un singur punct de acces online). Reforma vizează și Consiliul Superior al Magistraturii, propunând alegerea membrilor prin vot național la nivelul corpului profesional (judecătorii aleg judecători, procurorii aleg procurori). De asemenea, programul urmărește limitarea posibilității Procurorului General și a procurorului-șef DNA de a interveni și infirma deciziile procurorilor de caz. Serviciile de informații ar urma să treacă sub un control civil mai strict, cu interzicerea ofițerilor acoperiți în anumite domenii (presă, politică, biserică) și limitarea mandatelor șefilor structurilor la opt ani.
Tensiuni cu PSD înaintea votului de învestitură
Prezentarea programului are loc pe fondul unor tensiuni cu PSD. Președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat anterior publicării documentului că Siegfried Mureșan se angajase să îi transmită programul de guvernare și l-a invitat la sediul PSD pentru negocieri, însă acest lucru nu s-a materializat. Conducerea centrală a PSD a decis deja formal, în cadrul Biroului Permanent Național, să nu acorde votul de încredere cabinetului Mureșan.
Siegfried Mureșan mai are la dispoziție zece zile (calculate din 21 septembrie, data publicării decretului prezidențial de numire) pentru a depune lista cabinetului și programul în Parlament. Pentru a fi învestit, noul guvern necesită susținerea a cel puțin 233 de deputați și senatori. În prezent, coaliția formată în jurul lui Mureșan (PNL, USR, UDMR) însumează aproximativ 170 de mandate. Chiar și cu un potențial sprijin din partea Grupului Minorităților Naționale (17 voturi), premierul desemnat mai are nevoie de minim 46 de voturi pentru a asigura majoritatea necesară.
Contextul politic este unul extrem de tensionat, România fiind condusă de un guvern interimar de peste patru luni, de la demiterea cabinetului Bolojan, pe 5 mai, prin moțiune de cenzură.
