Coaliția guvernamentală formată în urmă cu zece luni a fost dizolvată marți, odată cu adoptarea moțiunii de cenzură împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan. Votul a fost susținut de parlamentarii Partidului Social Democrat (PSD) și ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Publicația franceză Le Point, într-o analiză preluată de Rador, califică acest demers drept „o sinucidere politică”, avertizând că decizia generează riscuri majore privind atragerea a 10 miliarde de euro din fondurile europene, într-un context deja critic pentru finanțele publice ale României.
Cabinetul condus de Ilie Bolojan, instalat pe 23 iunie 2025, a preluat o economie cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, descris de jurnaliștii francezi drept „cea mai gravă criză a finanțelor publice din Uniunea Europeană”. Până în momentul demiterii, măsurile de ajustare fiscală aplicate de guvern reduseseră deficitul la 7,9%, Le Point notând că „primele rezultate erau vizibile”.
Conform analizei publicației franceze, PSD a ales să părăsească guvernul și să inițieze moțiunea de cenzură alături de „extrema dreaptă”, „văzându-și baza electorală în scădere”. După vot, premierul interimar a declarat că măsurile luate în cele zece luni au fost bazate pe necesitate economică, nu pe popularitate, avertizând asupra problemelor structurale care rămân nesoluționate în lipsa unui guvern cu puteri depline.
Situația datoriilor publice: „Arhitectul propriei crize”
Le Point este tranșantă în privința cauzelor dezechilibrelor economice actuale, afirmând că „principalul său arhitect nu este altul decât PSD însuși”. Publicația argumentează că sub guvernele succesive dominate de PSD, „țara a trăit pe credit”, menționând măriri de pensii, majorări salariale în sectorul public și subvenții masive la energie acordate în timpul crizei din 2022.
Aceste politici, finanțate prin împrumuturi, au dus la creșterea datoriei publice de la 35% din PIB în 2019 la 63% la finalul anului 2024. În același interval, cheltuielile statului cu dobânzile s-au dublat. Jurnaliștii francezi amintesc și concluziile dure ale raportului FMI din septembrie 2025, care evalua traiectoria datoriei României drept „nesustenabilă” și sublinia necesitatea ca România „să cheltuiască mai puțin, și să colecteze mai mult, iar acest lucru trebuie să continue ani la rând”. Conform Le Point, „tocmai acest proces l-a oprit PSD”.
Jurnaliștii publicației franceze analizează criza guvernamentală de la București și prin prisma contextului regional, având în vedere statutul României de membru NATO și granița de 650 de kilometri cu Ucraina. Le Point subliniază că „stabilitatea ei contează dincolo de granițele sale”.
Publicația reamintește alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, marcată de interferențe rusești documentate pe rețelele de socializare (în special TikTok), și victoria ulterioară a candidatului pro-european Nicușor Dan împotriva lui George Simion în mai 2025. Le Point trage un semnal de alarmă: „Instabilitatea creată de această moțiune de cenzură nu e prin urmare doar bugetară. Ea slăbește o verigă din est a arhitecturii de securitate europeană, chiar în momentul în care această arhitectură e supusă unei presiuni maxime”. Pe fondul tensiunilor politice, moneda națională, leul, s-a depreciat la un nivel minim istoric în zilele premergătoare moțiunii.
Consultări pentru un nou cabinet și numărătoarea inversă europeană
La nivel politic intern, președintele României a exclus varianta alegerilor anticipate, susținută de AUR, și a demarat consultările pentru formarea unei noi majorități. Pozițiile partidelor rămân divergente: USR a anunțat trecerea în opoziție alături de PNL și refuză o viitoare colaborare cu PSD, în timp ce UDMR susține refacerea vechii coaliții sub conducerea unui premier independent, acceptat de toate forțele pro-occidentale.
Din punct de vedere administrativ și financiar, Le Point subliniază urgența situației: România are termen până la 31 august 2026 pentru a demonstra implementarea reformelor asumate, condiție necesară pentru a debloca tranșe în valoare de aproape 10 miliarde de euro din fondurile europene. „Numărătoarea inversă a început. Fără un guvern în exerciţiu”, concluzionează publicația franceză.
