La a treia încercare, Consiliul Local Iași a aprobat bugetele societăților municipale cu indemnizații tăiate

După două luni de blocaj, tensiuni politice și trei convocări, Consiliul Local al Municipiului Iași a reușit marți, 23 iunie 2026, să adopte bugetele de venituri și cheltuieli pe anul în curs ale șase dintre cele șapte societăți de servicii municipale din subordinea Primăriei Iași. Cheia deblocajului: amendamente prin care veniturile conducerilor executive au fost limitate semnificativ față de propunerile inițiale.

Contextul: o dispută de două luni despre bonusuri de sute de mii de lei

Ședința extraordinară de marți a fost a treia tentativă de a obține aprobarea consilierilor locali pentru documentele financiare ale companiilor municipale. Prima încercare a eșuat pe 28 mai, în cadrul ședinței ordinare, când o parte dintre proiecte au fost respinse sau retrase. A doua — convocată special pentru data de 15 iunie — s-a terminat înainte să înceapă: proiectele au fost retrase de pe ordinea de zi înainte de a ajunge în plen.

De fiecare dată, motivul a fost același: indemnizațiile directorilor și membrilor consiliilor de administrație ale celor șapte companii aflate în subordinea primăriei — SalubrIS, Compania de Transport Public (CTP), EcoPiața, Servicii Publice SA, Citadin SA, Termo-Service SA și Tehnopolis.

Propunerile inițiale ale conducerilor executive au prevăzut pachete salariale totale de până la 720.000 de lei pe an per director. Concret: un salariu de bază între 250.000 și 360.000 de lei brut anual, la care se adăuga o componentă variabilă — bonusuri de performanță — de încă 360.000 de lei, sumă care nu fusese achitată încă pentru exercițiul 2025. Criticii au subliniat paradoxul: companiile vizate sunt monopoluri subvenționate public, care nu operează în condiții de piață competitivă, iar această realitate nu justifica nivelul de remunerare solicitat.

„Voiau maximul permis de lege, deși legea s-a schimbat. Argumentul lor era că directorii unor companii municipale care sunt monopoluri și nu funcționează pe o piață competitivă merită bonusuri, nu doar salarii, de 360 de mii de lei„, a declarat anterior ședinței consiliera Cosette Chichirău, una dintre cele mai vehemente voci împotriva acordării acestor beneficii.

„Un director la compania de salubritate sau un director la Compania de Transport Public, care este puternic subvenționată de primărie, ar fi avut un salariu de bază de undeva la 250 de mii de lei brut pe an până la 360 de mii, iar pe lângă salariu ar mai fi vrut bonusuri de încă 360 de mii de lei. În total, compensația unui director de companie municipală ar fi fost de 720 de mii de lei în 2025,” a completat lidera partidului CURAJ, Cosette Chichirău.

Ce s-a votat pe 23 iunie

Ordinea de zi a cuprins 12 proiecte de hotărâre inițiate și semnate de primarul Mihai Chirica, grupate în două categorii: aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe 2026 pentru fiecare societate în parte, respectiv mandatarea reprezentanților Municipiului Iași în Adunările Generale ale Acționarilor (AGA) pentru stabilirea indemnizațiilor conducerilor.

Cele șase companii incluse pe ordinea de zi au fost:

• SalubrIS SA — servicii de salubritate
• Servicii Publice SA — spații verzi și întreținere stradală
• CTP Iași — transport public local
• EcoPiața SA — administrarea piețelor publice
• Citadin SA — lucrări de asfaltare și reparații drumuri
• Termo-Service SA — administrarea imobilelor

Tehnopolis, cea mai mică dintre cele șapte societăți, a reprezentat excepția zilei: proiectul de buget care o privea a fost retras de pe ordinea de zi înainte de vot, urmând să fie discutat la ședința ordinară programată la sfârșitul lunii iunie.

Amendamentele care au deblocat situația

Fiecare proiect de hotărâre a fost completat cu un pachet de patru amendamente care au limitat substanțial veniturile conducerilor executive:

1. Indemnizația membrilor neexecutivi ai consiliilor de administrație pentru anul 2026 a fost plafonată la nivelul salariului minim net pe economie.
2. Componenta variabilă (bonusurile) pentru directori, aferente anului 2025, a fost stabilită la de două ori media câștigului salarial mediu brut lunar pe ramura de activitate, calculată pe ultimele 12 luni — sumă care se achită o singură dată, la sfârșitul anului.
3. Economiile rezultate din plafonarea acestor venituri urmează să fie redirecționate către capitolul de investiții al fiecărei companii.

Cât câștigă concret un membru CA și un director — după amendamente

Cifrele adoptate marți capătă sens abia puse în context numeric.

Membrii neexecutivi din CA vor primi o indemnizație fixă egală cu salariul minim net pe economie: 2.574 lei net/lună în semestrul I al anului 2026 și 2.699 lei net/lună din iulie, când salariul minim brut crește de la 4.050 la 4.325 lei. Pe an, suma totală ajunge la aproximativ 32.000 lei net — echivalentul a circa 6.400 de euro. Față de cei 360.000 de lei anuali solicitați inițial, reducerea depășește 90%.

Directorii au o structură salarială în două componente. Salariul de bază — care nu a fost modificat prin amendamentele de marți — rămâne cel stabilit în contractele de management, undeva între 250.000 și 360.000 de lei brut pe an, adică 20.000–30.000 de lei brut lunar (circa 12.000–18.000 lei net/lună). Ceea ce a fost tăiat drastic este bonusul: componenta variabilă pentru 2025 a fost plafonată la de două ori câștigul salarial mediu brut lunar pe ramura de activitate, plătit o singură dată la final de an.

Câștigul salarial mediu brut pe economie era în februarie 2026 de circa 9.272 lei/lună, iar sectoarele vizate — transport public, salubritate, administrarea piețelor — se situează în general sub sau la nivelul acestei medii, în jurul a 7.000–8.500 lei/lună. Bonusul anual al unui director va fi astfel de aproximativ 14.000–17.000 lei brut, plătit o singură dată. Față de 360.000 de lei cât se propunea, reducerea este de peste 95%.

Rezultatele voturilor

Toate cele șase bugete au trecut, la fel și cele șase proiecte de mandatare aferente:

• SalubrIS SA — buget adoptat; mandatare aprobată
• Servicii Publice SA — buget adoptat; mandatare aprobată cu 25 de voturi
• CTP Iași — buget adoptat; mandatare aprobată
• EcoPiața SA — buget adoptat cu 22 de voturi pentru și 3 împotrivă; mandatare aprobată
• Citadin SA — buget adoptat; mandatare aprobată cu 24 de voturi
• Termo-Service SA — buget adoptat cu 21 de voturi; mandatare aprobată cu 21 de voturi

Cele trei voturi împotrivă au aparținut consilierilor din grupul CURAJ, singura formațiune care a menținut o poziție de opoziție față de proiecte chiar și în forma amendată.

Atmosfera din sală: consens politic cu accente de tensiune

Ședința a debutat cu alocuțiunea primarului Mihai Chirica, care a mulțumit angajaților companiilor municipale și a subliniat că democrația locală se exprimă prin vot și majorități. „Resursele sunt mai mici, salariile nu vor fi la nivelul la care v-ați așteptat. Nici salariul primarului nu este cel mai mare din primărie, dar trebuie să privesc înainte. Astăzi vom avea un consens care va duce la bunul mers al societăților ieșene„, a declarat Chirica.

Consiliera Cosette Chichirău a salutat rezultatul, dar nu fără a nota dificultatea drumului parcurs: „Am dezbătut intens aceste proiecte. Mă bucur că avem consens. Nu este prima dată când discutăm aceste proiecte: în 28 mai au fost retrase, în 15 iunie nu au mai ajuns în plen, dar la a treia încercare toate grupurile politice au votat limitarea indemnizațiilor din CA, o măsură de bun-simț.”

Declarația ei a aprins însă scântei. Consilierul Vasile Pușcașu (AUR) a reacționat nervos, acuzând că se pierde timpul și că „doamna Cosette vrea să apară rujată la televizor„. Chichirău i-a răspuns tranșant, caracterizând intervenția drept nedemnă de un ales local și numindu-l „misogin„.

O altă notă de tensiune a venit din partea consilierului Manuel Bostan, care a avertizat că amendamentele adoptate ar putea genera probleme legale și a solicitat un punct de vedere juridic de la Denisa Ionașcu, întrebând explicit dacă există riscuri penale asociate proiectelor. Bostan a anunțat că se așteaptă la plângeri ulterioare.

Contextul mai larg: o critică structurală

Dincolo de cifrele propriu-zise, dezbaterea din ultimele două luni a evidențiat o tensiune mai profundă în guvernanța locală ieșeană: modul în care sunt gestionate companiile publice municipale — entități care funcționează în condiții de monopol, sunt subvenționate consistent din bugetul primăriei, dar ale căror conduceri aspirau la pachete de remunerare comparabile cu cele din sectorul privat competitiv.

Opoziția a semnalat, de altfel, că varianta amendată a proiectelor, deși elimina explicit mențiunile despre bonusuri din textul hotărârilor, nu reducea proporțional totalurile bugetare globale — un detaliu pe care criticii l-au catalogat drept o „cosmetizare de fațadă”.

Decizia de redirecționare a economiilor generate de plafonarea salarială spre investiții reprezintă, în acest context, un semnal politic important: banii nu dispar, ci capătă o altă destinație — una cu impact direct asupra infrastructurii și serviciilor oferite cetățenilor ieșeni.

Ce urmează

Bugetul Tehnopolis rămâne neaprobat și va fi pus în discuție la ședința ordinară a Consiliului Local, programată pentru sfârșitul lunii iunie 2026. De asemenea, rămâne de văzut dacă avertismentele privind posibilele contestații juridice la adresa amendamentelor adoptate se vor materializa, și dacă plafonarea indemnizațiilor va rezista unui eventual control de legalitate.