România și alte șase state membre solicită Comisiei Europene sprijin financiar pentru turismul afectat de război în regiunile de frontieră

România, împreună cu alte șase state europene, a cerut joi Comisiei Europene măsuri de sprijin și fonduri dedicate pentru sectorul turistic din regiunile aflate la granița estică a UE, puternic afectat de contextul de securitate generat de războiul din Ucraina. Inițiativa a fost anunțată de Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, care a subliniat necesitatea unor investiții reale pentru compensarea pierderilor.

Alături de România, demersul este susținut de Polonia, Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania și Estonia. Cele șapte state membre propun ca viitoarea Strategie europeană pentru turism durabil să integreze măsuri specifice pentru aceste zone vulnerabile. Printre solicitările formulate se numără facilitarea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii din domeniul turismului, investiții în infrastructura de conectivitate și implementarea unor programe care să stimuleze reîntoarcerea turiștilor și a investitorilor.

Ministrul Irineu Darău a explicat că proximitatea conflictului a generat dificultăți majore pentru afacerile locale, dând ca exemplu zone din România precum Delta Dunării și litoralul, unde incidentele de securitate au descurajat turismul.

„România știe foarte bine ce înseamnă acest lucru. În Delta Dunării, în Tulcea, în Constanța și în alte comunități din apropierea graniței, oamenii care trăiesc din turism au simțit aceste efecte ale războiului de la graniță”, a declarat ministrul.

Dincolo de strategiile pe termen scurt, statele semnatare cer ca sprijinul pentru regiunile estice să fie o prioritate reflectată direct în viitorul buget al Uniunii Europene.

„Am transmis și un mesaj comun: dacă Uniunea Europeană recunoaște că regiunile de la granița estică se confruntă cu provocări aparte, atunci acest lucru trebuie să se vadă și în viitorul buget european. Solidaritatea trebuie să însemne și investiții acolo unde costurile contextului geopolitic sunt resimțite cel mai puternic”, a adăugat oficialul român.

Potrivit ministrului interimar, percepția riscului cauzată de alertele de securitate afectează direct veniturile proprietarilor de pensiuni și restaurante din aceste zone. Demersul comun către Comisia Europeană are ca scop, conform declarațiilor lui Darău, asigurarea faptului că aceste comunități locale „nu sunt lăsate singure” în gestionarea impactului economic al conflictului armat de la graniță.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Inteligența artificială intră pe banii publici: UMF Iași a luat 55 de licențe Claude cu 72.050 de lei, într-o achiziție directă atribuită în mai...

UMF Iași a cumpărat 55 de licențe Claude cu 72.050 de lei, într-o achiziție directă atribuită la 73 de minute după anunț.

Iașul cere 2.036.882 de lei în dosarul Păcura, în care e inculpat Chirica: 23 de consilieri au votat parte civilă, după 14 pagini de...

Dosarul Păcura: Consiliul Local Iași a votat cu 23 de voturi ca orașul să ceară 2.036.882 de lei în procesul în care Chirica e inculpat.

ATI de la Sf. Maria din Iași s-a redeschis cu 33 de paturi, după mai bine de un an. Autoritățile nu au anunțat nimic,...

ATI de la Sf. Maria din Iași funcționează din nou cu 33 de paturi, după mai bine de un an cu 16. Confirmarea vine de la managerul interimar.

Deszăpezirea drumurilor județene din Iași până în 2030 e într-un acord-cadru de 61 de milioane de lei. La licitația DJADP a venit o singură...

Deszăpezirea drumurilor județene din Iași până în 2030 costă 61,2 milioane de lei. Prima iarnă, 2026-2027, e comandată cu 15,3 milioane de lei.