Municipiul Iași se constituie parte civilă în dosarul Păcura, în care primarul Mihai Chirica este inculpat de DNA pentru abuz în serviciu. Consiliul Local a votat joi, 12 noiembrie, cu 23 de voturi pentru și o abținere, ca orașul să ceară în procesul penal 2.036.882,80 lei. Proiectul a venit de la doi consilieri USR. Direcția Juridică a Primăriei, din aparatul primarului, a scris 14 pagini de obiecții și a cerut reconsiderarea lui.
Nimeni nu a votat împotrivă. PSD a încercat să amâne constituirea ca parte civilă până la trimiterea dosarului în judecată, dar amendamentul a picat. Dezbaterea a durat aproape trei sferturi de oră, potrivit transmisiunii video a Primăriei.
Ce spune DNA despre cele 2 milioane de lei
Pe 27 mai 2022, Primăria a plătit 2.036.882 de lei Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Banii reprezentau 542 de tone de păcură. Procurorii DNA Iași spun că plata ar fi acoperit o achiziție „presupus fictivă”: păcura lipsea deja din stocul de rezervă de stat păstrat la Termo Service, societate subordonată Consiliului Local.
Potrivit DNA, Chirica a devenit inculpat pe 6 octombrie, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Potrivit comunicatului DNA, plata a fost aprobată de el, ca ordonator principal de credite, pe baza unor note de recepție care atestau o păcură nelivrată. Tot potrivit DNA, alți nouă funcționari ai Primăriei sunt cercetați pentru complicitate la abuz în serviciu și fals intelectual. Procurorii au pus sechestru pe imobile ale primarului și ale altor inculpați. DNA precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale nu încalcă prezumția de nevinovăție.
Ce a votat Consiliul Local
Pe 26 octombrie, DNA a trimis Primăriei adresa 144100. Ea arăta că municipiul este persoană vătămată în dosarul 435/261/P/2024 și cerea un răspuns despre constituirea ca parte civilă până pe 20 noiembrie. Consilierii USR Ovidiu Bulgariu și Dragoș Popa au depus proiectul trei zile mai târziu. Hotărârea votată prevede:
- constituirea ca parte civilă pentru 2.036.882,80 lei, suma din adresa DNA, cu posibilitatea de a o mări sau micșora după probe
- cererea ca procurorii să introducă în proces părțile responsabile civilmente, de exemplu asigurătorii, dacă există
- un consilier juridic din aparatul primarului, împuternicit să ducă hotărârea la îndeplinire
- comunicarea către DNA până pe 20 noiembrie
În referatul proiectului, inițiatorii scriu că, timp de aproximativ doi ani, consilierii nu au știut că municipiul figurează ca persoană vătămată în dosar.
Bulgariu: primarul nu poate cere banii, fiindcă e inculpat
Ovidiu Bulgariu a susținut că parte civilă nu se putea face prin primar, pentru că primarul este inculpat în același dosar:
„Având în vedere că ne plasăm totuși într-un conflict de interese, pentru că a existat o ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale, deci un act de inculpare împotriva primarului, vorbim clar de un conflict de interese, astfel încât nu poate primarul în numele Municipiului Iași să formuleze această cerere.”
Bulgariu a explicat și de ce votul nu putea aștepta. Codul de procedură penală permite cererea de introducere în proces a părților responsabile civilmente doar până când procurorul termină ancheta: „Dacă trecem de acest moment, am cam pierdut trenul.”
Direcția Juridică: 14 pagini de obiecții
Raportul de specialitate al Direcției Juridice, semnat de directoarea executivă Cristina Daniela Oțeleanu pe 9 noiembrie, concluzionează că proiectul „nu întrunește, în forma transmisă, cerințele de legalitate și fundamentare necesare adoptării sale”. Principalele obiecții:
- primarul reprezintă municipiul în justiție, iar Consiliul Local nu îi poate lua această atribuție printr-o hotărâre
- proiectul invocă o documentație de la DNA pe care Direcția Juridică spune că nu a primit-o
- cererea pentru părțile responsabile civilmente nu numește pe nimeni
- municipiul cere deja aceeași sumă într-un proces civil, iar cele două poziții s-ar putea contrazice
Raportul citează două hotărâri ale instanțelor din Mureș care au anulat decizii ale consiliilor locale din Târgu Mureș și Sântana de Mureș. Direcția Juridică face parte din aparatul de specialitate al primarului Chirica, inculpatul din dosar.
Dragoș Popa, liderul grupului USR, a răspuns raportului: „Eu tot ce am văzut în acel raport de specialitate au fost numai contre, numai contre care nici măcar nu erau la subiect.” Popa a amintit că Primăria Constanța s-a constituit parte civilă în 2015, în procesul penal al fostului primar Radu Mazăre.
Tot el a adăugat: „Eu înțeleg că suntem olimpici la DNA și DIICOT și că Primăria Iași are foarte mari probleme din acest punct de vedere.”
Același primar cere aceiași bani de la Rezervele de Stat
Primăria are deja un proces pentru cei 2.036.882,80 lei. Pe 27 noiembrie 2024, Municipiul Iași, prin primar, a dat în judecată Rezervele de Stat la Tribunalul Iași și a cerut banii înapoi ca plată nedatorată, arată portalul instanțelor. Tribunalul s-a declarat necompetent pe 9 aprilie 2025 și a trimis dosarul la Tribunalul București, unde Termo Service a fost chemată în garanție.
În octombrie, Chirica spunea despre Rezervele de Stat: „Ne judecăm cu ei pentru că avem dreptate, avem și documente în acest sens.” Pe 6 noiembrie 2026, Tribunalul București a suspendat procesul până la soluționarea dosarului penal al DNA.
În procesul civil, municipiul spune că Rezervele de Stat au primit bani pe care nu li se cuveneau. În dosarul penal, DNA spune că paguba a fost produsă de primar și de funcționari, iar Rezervele de Stat au obținut un folos necuvenit. Direcția Juridică avertizează că declarațiile municipiului într-un proces pot fi folosite împotriva lui în celălalt.
PSD: parte civilă, dar mai târziu
Consilierul PSD Mihai Gavril a propus ca municipiul să se constituie parte civilă abia după trimiterea dosarului în judecată, înainte de începerea cercetării judecătorești. A spus că astfel consilierii ar avea mai multe informații despre prejudiciu:
„Nu ne-am opus la constituire de parte civilă, ca să se înțeleagă foarte clar mesajul. Am considerat că momentul procesual ales, adică cel de acum, nu este foarte inspirat.”
Gavril a cerut ca dezbaterea să nu se oprească la primar: „Acolo sunt mult mai mulți inculpați. Sunt oameni care au sechestre asiguratorii puse pe case. Nu trebuie să personalizăm, să ne raportăm tot doar la domnul Chirica.”
Amendamentul PSD a primit 6 voturi pentru, 9 împotrivă și 6 abțineri. După ce a picat, Gavril a anunțat că grupul votează proiectul, „pentru că nu dorim să împiedicăm realizarea justiției”. A avertizat însă că hotărârea ar putea fi atacată pentru nelegalitate. Colegul lui de partid, Florin Rașcu, a spus că orașul riscă să piardă dreptul de a fi parte civilă dacă cererea nu arată motivele și probele pe care se sprijină.
PNL: „Dacă a venit, noi trebuie să o abordăm”
Consilierul PNL Eduard Boz a recunoscut că cererea DNA a venit devreme în anchetă, dar a susținut votul:
„Dacă există riscul unui prejudiciu în dauna municipiului Iași, pe care noi îl reprezentăm în Consiliul Local, să utilizăm toate instrumentele juridice pe care Codul de procedură penală ni le pune la dispoziție.”
Boz a adăugat că suma poate fi corectată ulterior: judecătorul poate reduce pretențiile, iar o expertiză poate arăta un prejudiciu mai mare.
Consiliera USR Diana Zbranca a pus întrebarea la care hotărârea răspunde: „Ce se întâmplă dacă primarul municipiului Iași nu inițiază acest demers, nu împuternicește consilierul juridic? Cine se asigură că interesele patrimoniale ale municipiului sunt apărate?”
Ce urmează
La votul final, 23 de consilieri au votat pentru. Singura abținere a fost a consilierului Cosmin Marcovici, din grupul USR. Hotărârea trebuie comunicată DNA până pe 20 noiembrie, prin consilierul juridic desemnat din aparatul primarului. Ca orice hotărâre a Consiliului Local, ea ajunge și la Prefectură, pentru controlul legalității.
Ora de Iași a scris despre toate cele șapte dosare penale în care a apărut numele primarului Chirica, de la Skoda la Păcura. Procesul civil al Primăriei cu Rezervele de Stat stă pe loc până la finalul lui.
