Marian Godină atrage atenția asupra „șarlatanilor” care speculează patriotismul: „Eu nu cred că am văzut vreodată o epidemie mai mare de prostie ca acum”

Polițistul Marian Godină a lansat un avertisment pe rețelele sociale cu privire la creșterea numărului de înșelătorii bazate pe specularea sentimentelor naționaliste, afirmând că o parte a publicului a devenit extrem de vulnerabilă în fața unor produse și povești absurde, vândute sub eticheta de ”produs românesc”.

Într-o postare recentă, Godină atrage atenția asupra a ceea ce el numește o criză de discernământ în societate, ilustrând cum lipsa de verificare a informațiilor duce la situații periculoase sau comice.

„Eu nu cred că am văzut vreodată o epidemie mai mare de prostie ca acum. Sunt parcă tot mai mulți și, mai grav, tot mai convinși că ei sunt cei care au înțeles cum funcționează lumea”, a scris Godină pe pagina sa.

El oferă exemplul unor persoane dispuse să creadă zvonuri false de pe internet și să recurgă la violență. „Alții văd pe internet că «se fură copii cu ambulanța» și sar cu topoare și pietre să distrugă o ambulanță. Voi înțelegeți ce trebuie să fie în mintea unui om ca să ajungă aici? Să citească o tâmpenie pe internet și, fără să verifice nimic, să pună mâna pe topor?”, se întreabă autorul. El amintește, de asemenea, de teorii conspiraționiste absurde, cum ar fi furtul apei din barajul Vidraru de către francezi sau ideea că „Dunărea e mai mare spre malul bulgăresc”.

„Nu produsul e important, povestea e importantă”

Această vulnerabilitate, susține Godină, a creat un mediu propice pentru speculanți. Polițistul subliniază că, în prezent, orice produs banal poate fi vândut la prețuri exorbitante dacă este împachetat într-un discurs pseudo-naționalist.

„Iar când ai suficient de mulți oameni dispuși să creadă absolut orice, apar inevitabil și șarlatanii dispuși să le vândă absolut orice”, afirmă el, enumerând ironic exemple ipotetice: „Apă de la robinet, dacă îi spui «apă informațională, nealterată de corporații». Un bolovan de pe marginea drumului, dacă îl vinzi drept «piatră dacică energizată». Pământ într-o pungă, dacă scrii că e «glie românească autentică, pentru reconectarea cu strămoșii»”.

Godină adaugă că eticheta „produs românesc” și tricolorul sunt adesea suficiente pentru a atrage cumpărători dispuși să apere prețul nejustificat al unor produse banale, precum „o lingură de sare la 200 de lei” sau „un băț găsit în pădure”. „Nu produsul e important. Povestea e importantă”, concluzionează el.

Diferența dintre patriotism și marketing

Conform autorului, mecanismul de manipulare s-a schimbat, adaptându-se la actualul context social. „Pentru că șmecheria e veche. Doar ambalajul s-a schimbat. Înainte ți se promitea îmbogățirea rapidă. Acum ți se vând glia, neamul, strămoșii și lupta cu sistemul”, notează Godină.

El remarcă ironia faptului că persoane cu probleme legale ajung să fie percepute ca susținători ai interesului național. „Oameni obligați de instanțe să dea înapoi zeci de mii de euro sunt priviți drept salvatori ai nației și mari susținători ai producătorilor locali. Asta în timp ce ei conduc Lamborghini. Probabil tot din patriotism”, scrie polițistul.

În concluzie, Marian Godină exprimă scepticism cu privire la viabilitatea afacerilor construite exclusiv pe acest tip de discurs, menționând cazul unei persoane care a investit 50.000 de euro într-o ”afacere patriotică”. Polițistul anticipează că entuziasmul cumpărătorilor se va lovi de realitatea economică, având în vedere preferința declarată a publicului pentru gratuitate.

„Iar acum cea mai vandabilă poveste pare să fie asta: cine cumpără e patriot, cine pune întrebări e vândut străinilor”, sintetizează el actualul climat. Totuși, el avertizează că „«patrioții» autodeclarați, cei care spun că vor să salveze economia românească, cumpărând de la români, au o slăbiciune extraordinară pentru un principiu economic foarte simplu: să fie moca”.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Inteligența artificială intră pe banii publici: UMF Iași a luat 55 de licențe Claude cu 72.050 de lei, într-o achiziție directă atribuită în mai...

UMF Iași a cumpărat 55 de licențe Claude cu 72.050 de lei, într-o achiziție directă atribuită la 73 de minute după anunț.

Iașul cere 2.036.882 de lei în dosarul Păcura, în care e inculpat Chirica: 23 de consilieri au votat parte civilă, după 14 pagini de...

Dosarul Păcura: Consiliul Local Iași a votat cu 23 de voturi ca orașul să ceară 2.036.882 de lei în procesul în care Chirica e inculpat.

ATI de la Sf. Maria din Iași s-a redeschis cu 33 de paturi, după mai bine de un an. Autoritățile nu au anunțat nimic,...

ATI de la Sf. Maria din Iași funcționează din nou cu 33 de paturi, după mai bine de un an cu 16. Confirmarea vine de la managerul interimar.

Deszăpezirea drumurilor județene din Iași până în 2030 e într-un acord-cadru de 61 de milioane de lei. La licitația DJADP a venit o singură...

Deszăpezirea drumurilor județene din Iași până în 2030 costă 61,2 milioane de lei. Prima iarnă, 2026-2027, e comandată cu 15,3 milioane de lei.