Armata rusă se confruntă cu pierderi semnificative de personal și cu eșecuri strategice în Ucraina, în timp ce deciziile recente ale administrației de la Washington privind Orientul Mijlociu și piața petrolului ar putea influența indirect capacitatea financiară a Moscovei de a susține efortul de război.
Conform datelor furnizate de Institute for the Study of War (ISW), comandanții militari ruși au solicitat președintelui Vladimir Putin mobilizarea a 800.000 de noi recruți pentru a putea finaliza ocuparea regiunii Donbass. Această solicitare vine în contextul în care estimările recente indică pierderi lunare ale armatei ruse de aproximativ 43.000 de militari (morți, răniți și dispăruți), în timp ce eforturile actuale de recrutare, deși intensificate prin diverse metode și stimulente financiare, reușesc să atragă doar circa 35.000 de persoane lunar.
Situația de pe front indică o încetinire a ofensivei ruse. Surse militare, confirmate inclusiv de analiști ruși, raportează un succes strategic important al forțelor ucrainene în zona Liman. Printr-o ofensivă neanunțată oficial, trupele ucrainene ar fi reușit încercuirea unui număr semnificativ de militari ruși, zădărnicind astfel efortul principal al Moscovei din 2026 de a izola zona fortificată Sloviansk-Kramatorsk-Drujkivka. Sursele estimează că această campanie nereușită a generat pierderi umane considerabile pentru forțele ruse, cifrate între 260.000 și 300.000 de militari.
În paralel cu acțiunile de pe front, Ucraina a derulat o campanie sistematică de lovituri asupra infrastructurii energetice a Rusiei. Între ianuarie și septembrie, rafinării rusești au fost ținta atacurilor, unele instalații fiind avariate sau distruse, inclusiv capacități situate dincolo de Munții Ural. Reparațiile sunt îngreunate de sancțiunile occidentale în vigoare, care limitează accesul companiilor ruse la echipamente și piese de schimb produse în Europa și Statele Unite.
Presiuni financiare și provocări logistice pentru Moscova
Impactul acestor atacuri asupra rafinăriilor agravează situația financiară a Rusiei, deja afectată de scăderea veniturilor din exporturile de hidrocarburi. Cheltuielile destinate sectorului militar au depășit estimările inițiale ale guvernului, apropiindu-se de 10% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2026. Resursele financiare acumulate anterior conflictului se diminuează rapid, deși autoritățile au recurs inclusiv la măsuri de confiscare a unor economii ale populației, potrivit surselor citate.
În ceea ce privește o potențială nouă mobilizare pentru atragerea celor 800.000 de recruți solicitați, analiștii subliniază că, deși decizia politică ar putea fi luată după viitoarele alegeri parlamentare, armata rusă se confruntă cu limitări logistice majore în ceea ce privește capacitatea de a antrena, echipa și integra simultan un număr atât de mare de personal.
Implicațiile tensiunilor din Orientul Mijlociu și politica SUA
În acest context de dificultăți pentru Moscova, evoluțiile din Orientul Mijlociu, generate de recentele acțiuni ale administrației conduse de Donald Trump, ar putea avea efecte indirecte asupra conflictului din Ucraina. Decizia președintelui SUA de a iniția acțiuni militare împotriva Iranului a generat instabilitate în regiunea Golfului, afectând securitatea aprovizionării cu petrol.
Acțiunile militare ale SUA au dus la o diminuare a stocurilor americane de rachete interceptoare, afectând capacitatea de aprovizionare a aliaților, inclusiv a Ucrainei, pentru sistemele de apărare antiaeriană de tip Patriot. Mai mult, închiderea temporară a strâmtorii Bab el-Mandeb de către grupările rebele susținute de Iran și atacurile asupra infrastructurii petroliere saudite au creat premisele unei posibile creșteri semnificative a prețului petrolului la nivel global. Cererea Arabiei Saudite pentru sprijin american în vederea securizării rutelor de transport ar fi fost refuzată de administrația de la Washington.
Analiștii estimează că o eventuală creștere a prețului barilului de petrol pe piețele internaționale, pe fondul crizei din Golf, i-ar putea oferi președintelui Trump argumentul pentru o posibilă relaxare a embargoului impus exporturilor rusești de țiței, invocând necesitatea stabilizării piețelor. O astfel de decizie ar reprezenta o sursă vitală de venituri pentru bugetul Rusiei, aflat sub o presiune severă din cauza costurilor războiului. Viitorul acestor decizii de politică externă americană ar putea fi influențat de rezultatul alegerilor parțiale programate pentru luna noiembrie în Statele Unite.
