Mișcarea studențească din Serbia a reușit să pună capăt celor 12 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić, după o campanie de proteste declanșată de tragedia din gara Novi Sad și transformată într-un referendum național asupra viitorului țării. „Lista Studenților – Studenții Câștigă” a câștigat alegerile parlamentare anticipate, iar Partidul Progresist Sârb (SNS) a pierdut puterea.
Totul a început la 1 noiembrie 2024, când acoperișul din beton al gării din Novi Sad s-a prăbușit, ucigând 16 persoane. Tragedia a fost percepută ca un simbol al corupției generalizate și al neglijenței guvernamentale, criticii asociind renovarea defectuoasă cu implicarea directă a președintelui Vučić în proiect. Ceea ce a început ca proteste săptămânale ale studenților s-a transformat rapid într-o mișcare națională care a cuprins fermieri, actori, judecători și alte segmente ale societății sârbe.
Mobilizare fără precedent și victorie electorală
În martie 2025, Belgradul a fost martorul celei mai mari manifestații antiguvernamentale din istoria Serbiei. Mișcarea studenților, fără lideri evidenți și fără experiență politică, s-a organizat prin adunări studențești și a reușit să transforme elanul emoțional într-o structură electorală funcțională. Studenții au prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament, dar printre aceștia nu se afla niciun student.
Candidatul principal, cardiologul Ilija Srdanović, profesor la Novi Sad, a declarat că „le oferim cetățenilor noștri valorile fundamentale ale unei societăți civilizate, pe care regimul anterior le-a luat de la cetățenii noștri pentru ultima oară”. Pe listă s-au aflat foști sportivi, actori, cântăreți de operă și profesori universitari, inclusiv fostul star al baschetului Dejan Bodiroga, actorul Tihomir Stanić și fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić.
Duminică seara, după anunțarea rezultatelor, în Belgrad, Novi Sad și Niš atmosfera era una de euforie. Cel mai simbolic moment a fost dispariția „Ćaciland”, o tabără de corturi pro-Vučić înființată acum 18 luni în Parcul Pionierilor din centrul Belgradului, în fața Parlamentului sârb. Gardurile metalice au fost dărâmate pe fondul strigătelor „Vučić pleacă”, iar studenții au declarat pe rețelele sociale: „Serbia este liberă”.
Programul de reformă și viitorul Serbiei
Deși studenții nu vor intra în parlament, cei 135 de deputați aleși pe lista lor au sarcina de a pune în aplicare un program în 11 puncte care vizează eradicarea corupției, epurarea din Ministerul Afacerilor Interne a funcționarilor care au reprimat protestele, reformarea peisajului mediatic și eliberarea postului public de televiziune de sub controlul politic. De asemenea, programul prevede oprirea recrutării persoanelor loiale partidelor pentru conducerea întreprinderilor publice.
Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea, dar a acuzat mișcarea că ar fi avut sprijinul unor „țări europene și al statului profund american” nenumite. El le-a transmis susținătorilor săi că studenții „au distrus doi ani din viața Serbiei și că vor fi învinși mai repede decât cred ei”. Partidul SNS neagă acuzațiile de corupție și de încercare de a influența mass-media.
Helena Ivanov, de la grupul de reflecție Henry Jackson Society, apreciază că prăbușirea acoperișului a fost momentul emoțional care a declanșat o campanie națională ce a cucerit inimile și mințile sârbilor într-un mod în care niciun partid de opoziție nu reușise până atunci. Gordana Delić, șefa programului pentru Balcani al German Marshall Fund din SUA, a declarat că votul a fost, de fapt, un referendum: „Mesajul a fost clar: statul de drept, nu guvernarea prin lege”.
