Ce se ascunde în spatele cererii Kremlinului de a implica Europa în negocierile privind Ucraina

Vladimir Putin vede în negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina o oportunitate strategică: să obțină retragerea NATO la granițele din 1997 sau, cel puțin, retragerea trupelor și armamentului aliat din statele membre care se învecinează cu Rusia. Această interpretare apare într-o analiză a Digi24, care citează The Telegraph pe baza unor surse din ministerele de externe ale țărilor occidentale.

Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe probleme de politică externă, a propus public implicarea europenilor în negocierile privind Ucraina, declarând că UE și NATO au început să „abordeze mai serios” propunerile Rusiei și că poziția Europei față de un eventual acord de pace are un „caracter cheie”. Sursele occidentale citate de The Telegraph explică însă că, în realitate, această invitație servește unui obiectiv mai vechi al Kremlinului: obligarea Alianței să-și retragă prezența militară spre vest.

Vladimir Putin vorbind la un pupitru, cu degetul ridicat
Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.

Cerința privind granițele din 1997 nu este nouă. Moscova o formulase explicit în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, cerând retragerea întregii infrastructuri militare NATO la pozițiile de dinainte de valul de extindere spre est. O astfel de condiție ar viza jumătate dintre actualele state membre ale Alianței — 16 din cele 32 —, printre care România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, statele baltice, dar și Suedia și Finlanda, care au aderat tocmai ca reacție la invazia din 2022.

Serghei Riabkov, viceministrul rus de externe, a cerut NATO să-și „strângă lucrurile”, acuzând Alianța că ar urmări să împingă înapoi Rusia și să o reducă la rolul de stat subordonat. Diplomații occidentali resping categoric orice concesii în această privință, potrivit aceleiași surse.

Al doilea obiectiv invocat de sursele occidentale este privarea Kievului de suveranitate efectivă — o condiție pe care Ucraina și aliații săi o consideră inacceptabilă. Combinat cu cerința privind granițele NATO, acest punct face puțin probabil un progres real la negocierile tehnice anunțate pentru luna noiembrie la Abu Dhabi, între reprezentanți de la Washington, Kiev și Moscova.

Carta NATO, la articolul 10, stabilește că orice stat poate adera la organizație din proprie inițiativă și cu consensul membrilor actuali, fără ca o terță parte să poată interveni în acest proces. În cei 77 de ani de existență ai Alianței, există doar două precedente în care state membre și-au suspendat temporar participarea la structurile militare — Franța, între 1966 și 2009, și Grecia, între 1974 și 1980 — fără a se retrage complet.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

USR și PNL depun o nouă cerere pentru comisia „Mykonos-Nordis” și solicită PSD votul plenului

Grupurile USR și PNL din Camera Deputaților au depus o nouă solicitare pentru înființarea comisiei parlamentare „Mykonos-Nordis", care ar investiga deplasările private ale unor politicieni, judecători și oameni de afaceri către destinații de lux. Lidera deputaților USR, Diana Stoica, cere PSD ca cererea să fie supusă votului plenului.

Tribunalul de la Bruxelles judecă luni contestațiile ROMATSA și statului român privind poprirea conturilor în dosarul Pfizer

Cele două dosare prin care ROMATSA și statul român, prin Ministerul Finanțelor, contestă sechestrul asigurător instituit asupra conturilor Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian se judecă luni, 26 octombrie, la Tribunalul de primă instanță din Bruxelles. Decizia magistraților belgieni ar putea deblocă conturile blocate la solicitarea Pfizer.

Ministrul Finanțelor amână anunțul despre indexarea pensiilor. Creșterea ar putea fi între 80 și 200 de lei

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu oferă deocamdată cifre concrete privind indexarea pensiilor, deși legea prevede o creștere de peste 11%. Estimările economiștilor și oficialilor variază între 80 și 200 de lei pe lună, în funcție de scenariul adoptat.

Ministrul Educației propune fiscalizarea meditațiilor: Amploarea fenomenului arată problemele sistemului

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat că meditațiile trebuie fiscalizate și că amploarea pe care a luat-o acest fenomen arată că școala românească are probleme serioase. În viziunea sa, dacă sistemul de învățământ ar funcționa corect, meditațiile ar trebui să fie cazuri izolate, nu o practică de masă.