Primăria Sirețel a cerut în 2025 instanței să transforme în muncă în folosul comunității amenzile a doi consilieri locali, scriind că nu au „nici o sursă generatoare de venituri din salarii, indemnizații sau conturi bancare”. Amândoi primeau lunar indemnizație chiar de la primărie. Cazul apare în raportul Curții de Conturi publicat pe 6 noiembrie, care se încheie cu o concluzie contrară: „neconformitatea este generalizată”.
Auditorii Camerei de Conturi Iași au verificat cum a cheltuit comuna condusă de primarul PSD Gelu Șpaiuc banii publici în anii 2021–2025. Misiunea a durat de la 20 aprilie la 22 iunie 2026. Raportul de audit, semnat pe 19 octombrie, are 77 de pagini, iar rezumatul lui numără 29 de puncte.
Primăria Sirețel și consilierii „fără venituri”
Primul consilier avea de plătit o amendă de 8.000 de lei din 2018. Pe 4 februarie 2025, primăria a cerut instanței să o înlocuiască cu ore de muncă, motivând că omul nu poate fi executat silit. Instanța a cerut date de la ANAF și de la Casa de Pensii și a respins cererea. În sentință scrie că susținerile primăriei „nu corespund realității”, pentru că omul avea venituri din salariu.
Pentru același consilier, primăria ceruse deja, în octombrie 2024, transformarea altor două amenzi, de 4.000 de lei în total. De data asta a reușit. În aprilie 2025, instanța i-a dat 50 de ore de muncă, iar actele primăriei arată curățenie stradală și decolmatări între 21 aprilie și 6 mai 2025. Suma a fost ștearsă din evidența fiscală. Auditorii notează că primăria putea anunța instanța, în timpul procesului, că omul devenise consilier local și avea venit. Nu a făcut-o.
Al doilea consilier datora 10.010 lei, din amenzi date în 2004, 2018 și 2019. Pe 2 iunie 2025, primăria a scris instanței că el nu are bunuri și nici venituri. Judecătorul a verificat singur în Patrimven, baza de date a ANAF, și a găsit o casă și un salariu. Cererea a fost respinsă. În iunie 2026, omul datora comunei încă 13.501 lei, din care 10.645 de lei amenzi.
Raportul nu publică numele celor doi. Pentru amândoi, Curtea de Conturi trece în dreptul cererilor formularea „informații eronate/false”.
50 de cereri pierdute în instanță, aproape 300.000 de lei
Consilierii nu au fost singurii. În 2025, primăria a deschis 50 de procese prin care cerea muncă în folosul comunității în locul amenzilor. Le-a pierdut pe toate și nu a făcut apel în niciunul. Amenzile din aceste cereri însumează 297.864 de lei.
Instanțele au găsit la datornici case, terenuri, salarii și mașini, între care două BMW-uri, un Hyundai și un Ford. Unul avea trei autovehicule și două remorci. Patru dintre ei aveau conturi deschise la CEC Bank, Patria Bank și Raiffeisen Bank. Într-un dosar deschis în 2025, pentru 26.100 de lei, primăria a declarat că omul nu are venituri, deși ANAF îi arăta salariu în 2024 și în 2025.
Judecătorii au scris de mai multe ori același lucru: primăria „nu a efectuat demersuri în sensul înființării unor măsuri de executare silită”. Adică nu a încercat să ia banii pe calea normală, prin poprire sau sechestru, înainte să ceară ore de muncă. Între timp, o parte din amenzi s-au prescris. Auditorii trec la consecințe „păgubirea bugetului local”.
Amenzi șterse sâmbăta și de 1 Mai
Separat, din evidențele primăriei au dispărut amenzi de 233.461 de lei, fără aprobarea Consiliului Local și fără documente care să explice de ce. Auditorii au luat la mână o parte din aceste ștergeri:
- amenzi scăzute cu data de 1 ianuarie 2025, deși notele contabile au fost făcute ulterior: 72.551 de lei
- amenzi scăzute pe 12 aprilie 2025, o sâmbătă, și pe 1 Mai, zi liberă: 21.885 de lei
- amenzi ale altor oameni, șterse ca și cum ar fi fost ale unei persoane decedate: 34.288 de lei
- amenzi scăzute fără niciun document sau explicație: 36.199 de lei
- amenzi scăzute cu mențiunea „achitat la altă instituție”, fără dovadă: 11.186 lei
Problema nu e nouă. Aceeași Cameră de Conturi o scrisese în raportul din 1 iulie 2025, despre veniturile comunei pe 2024, și o adusese atunci la cunoștința primarului.
Nici munca prestată nu se vede în acte. Primăria nu are un regulament pentru munca în folosul comunității. Orele sunt trecute pe o anexă neînregistrată, la fel în fiecare zi: „curățenie”, cinci ore. Supraveghetorul semnează fără să își scrie numele. La un datornic, orele trecute în acte sunt din zile de dinaintea sentinței. O altă sentință a fost pusă în aplicare după mai bine de un an.
Sporul de 45% al primarului, semnat „pentru primar”
Din august 2023, indemnizația lui Gelu Șpaiuc a crescut cu 45%, pentru că primăria avea trei proiecte cu fonduri europene. Dispoziția nu era semnată de el. A semnat-o administratorul public, „pentru primar”, fără nicio delegare scrisă, iar secretarul comunei nu a avizat-o. Prefectura a atacat-o în instanță, iar dispoziția a fost anulată definitiv în 2024. Până atunci, primarul încasase 52.636 de lei brut. Curtea de Conturi cere ca banii să fie recuperați.
Tot primarul a semnat, în 2025, confirmarea că un localnic nu are datorii la comună, ca acesta să își poată vinde două mașini. Omul avea de plătit amenzi, taxe și impozite. Auditorii numesc confirmarea „eronată/falsă”.
Avocați, festivaluri și pachete de Crăciun
Raportul mai trece cheltuieli plătite fără aprobare sau fără acte:
- avocați angajați direct în 2021–2023, fără aprobarea consiliului, deși primăria avea consilier juridic care o putea reprezenta în instanță: 76.200 de lei
- servicii trecute ca „publicitate informații de interes public”, fără vreo dovadă că serviciul a fost prestat: 33.995 de lei
- plăți către persoane fizice la festivalul „Sirețel scăldat în dor”, fără angajamente scrise: 14.400 de lei
- catering la același festival, fără să se vadă de ce era nevoie de el: 10.671,10 lei
- sărbătoarea „Datini și obiceiuri” de la finalul lui 2025, fără aprobarea consiliului: 10.000 de lei
Din pachetele de Crăciun cumpărate pentru elevi, 16 au ajuns la angajați ai primăriei, fără aprobare, în valoare de 967,68 lei. Unele au mers la oameni fără copii, între care viceprimarul și consilierul pe achiziții. Lemnele de foc au fost cumpărate de trei ori peste cât s-a consumat, deși comuna are 31 de hectare de pădure pe care nu le-a valorificat.
Amenzile sunt venituri proprii ale comunei, bani pe care primăria îi strânge singură. În județul Iași, 53 din 98 de primării nu își pot plăti salariile din venituri proprii.
Ce a semnat primăria la final
Primarul Gelu Șpaiuc susține că auditorii nu au verificat toate documentele și anexele și spune că va merge cu ele la Curtea de Conturi. Raportul consemnează altceva. Pe 30 septembrie, primăria a trimis punctul ei de vedere și un plan de măsuri. Pe 1 octombrie, la concilierea cu auditorii, reprezentanții ei „și-au însușit neconformitățile identificate” și nu au formulat nicio obiecție.
Primăria are termen până pe 20 aprilie 2027 să recupereze banii, să îi execute silit pe datornici și să afle cine a trimis instanțelor informațiile pe care Curtea de Conturi le numește „false/eronate”.
