Proiectul de lege privind starea de război din Republica Moldova cere cetățenilor din străinătate care primesc ordin de chemare, după declararea mobilizării, să se întoarcă în țară. Ministerul Apărării spune că nimeni nu va fi adus cu forța.
Ministerul Apărării de la Chișinău a pus proiectul în consultare publică pe 3 noiembrie. Oricine poate trimite observații până pe 17 noiembrie, pe portalul guvernului pentru consultări. Legea ar înlocui actualul cadru pentru starea de asediu și starea de război. Proiectul apare după ce, pe 13 octombrie, Chișinăul anticipa un posibil nou val de refugiați ucraineni.
Ce scrie în proiect despre starea de război și cetățenii din străinătate
Textul se referă la cetățenii aflați în străinătate care au obligații de mobilizare și au primit ordin de chemare, ori au fost anunțați că trebuie să se prezinte, după ce mobilizarea a fost declarată. Ei trebuie să ia măsurile necesare ca să revină în țară și să ajungă la locul și la termenul stabilite de autorități. Proiectul le cere să se adreseze de urgență ambasadei sau consulatului Republicii Moldova din țara în care locuiesc.
Ministerul Apărării a transmis, pe 11 noiembrie, că proiectul nu prevede întoarcerea forțată a diasporei. Potrivit ministerului, textul stabilește procedura pentru cei care vor să se întoarcă să-și apere țara.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a spus într-un videoclip publicat pe 6 noiembrie: „Nu există pârghii ca cineva să fie adus cu forța, de exemplu, din Irlanda, Italia sau din alte țări.” Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a acuzat guvernul că pregătește „o mobilizare forțată, inclusiv a cetățenilor din diasporă”.
Cât durează starea de război și ce se întâmplă cu alegerile
Proiectul prevede două regimuri speciale, cu durate diferite:
- starea de asediu: cel mult 30 de zile, cu prelungiri de câte 30 de zile, votate de Parlament
- starea de război: durată nedeterminată, cât timp persistă circumstanțele care au dus la ea
Cât ține oricare dintre ele, alegerile și referendumurile nu se organizează, în afara cazurilor prevăzute de Constituție. Procedurile electorale deja începute se suspendă și reiau cursul după ce regimul se încheie.
Starea de asediu se poate institui în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale. Starea de război se instituie doar în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova sau al unei declarații de război.
