Primăria Iași a vrut un credit pentru termoficare de 160 de milioane de lei, pe șapte ani, ca să plătească gazele arse din decembrie până în martie. Proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a Consiliului Local, după discuțiile din comisiile de specialitate. Ar fi fost al patrulea credit pentru gaze în patru ierni, după cele de 200, 145 și 130 de milioane de lei.
Retragerea nu închide subiectul. Ordonanța de urgență din 30 octombrie lasă primăriile să se împrumute pentru combustibil până pe 31 decembrie 2026, așa că proiectul poate reveni în orice ședință până atunci. Merită deci să se știe ce cerea Primăria și de ce un astfel de credit nu rezolvă nimic.
Patru ierni, patru credite pentru gaze
Din 2023, Consiliul Local a aprobat în fiecare toamnă un împrumut pentru combustibilul termoficării:
- 29 septembrie 2023, pentru iarna 2023–2024: 200 de milioane de lei
- 11 septembrie 2024, pentru iarna 2024–2025: 145 de milioane de lei
- 17 octombrie 2025, pentru iarna 2025–2026: 130 de milioane de lei
- 2026, pentru iarna 2026–2027, cerut și retras: 160 de milioane de lei
Primele trei fac 475 de milioane de lei. Cu al patrulea ar fi fost 635 de milioane. Toți banii merg pe gaz, un combustibil care se arde într-o iarnă.
Proiectul nu spunea cât costă creditul: nici dobânda, nici comisioanele, nici banca. Hotărârea îl împuternicea pe primar să negocieze condițiile și să semneze contractul. Gradul de îndatorare al municipiului era de 10,43% la 31 octombrie 2026, cu toate împrumuturile. Simularea Direcției economice îl urcă la circa 19% în 2028, cu noul credit. Gradul de îndatorare arată ce parte din veniturile orașului merge la rate și dobânzi.
Un credit pentru termoficare, pus pe masă cu două zile înainte de ședință
Referatul de aprobare și raportul de specialitate sunt din 4 noiembrie. Proiectul a fost înregistrat pe 10 noiembrie, iar ședința extraordinară era convocată pentru 12 noiembrie. Ordonanța care permite creditul fusese adoptată cu cinci zile înainte de referat.
Motivul din referat este lipsa banilor. Pentru factura de gaz din noiembrie, de circa 32 de milioane de lei, Primăria a cerut plata eșalonată „pe fondul lipsei disponibilităților financiare”. Pe 30 septembrie, în schimb, bugetul local avea un excedent de 188,4 milioane de lei, iar din investițiile programate fuseseră plătite 39,95%.
Banii erau pentru 312.554 de megawați-oră de gaze, între 1 decembrie 2026 și 31 martie 2027. Documentele nu dau prețul gazului și nu spun ce include suma. Dacă împarți 160 de milioane la cantitate, ies circa 512 lei pe megawatt-oră. Cifra este un calcul al redacției și rămâne orientativă.
Gaz ars în patru luni, rate până în 2033
Creditul ar fi avut maturitatea de șapte ani. Gazul pentru iarna aceasta s-ar fi consumat în patru luni, iar ratele s-ar fi plătit până în 2033. Cele patru credite ar fi rulat în paralel. Ratele se plătesc din bugetul local, adică din banii tuturor ieșenilor, nu doar ai celor 22.042 de apartamente racordate.
Creditul nu schimbă nimic din ce face scump gazul și greu sistemul. Raportul Direcției economice recunoaște singur că încasările din termoficare nu acoperă plățile și că diferența vine din alte venituri ale orașului. Doar certificatele de emisii de dioxid de carbon au costat în 2026 circa 27,5 milioane de lei. Primăria a preluat termoficarea de la Veolia pe 30 iulie 2021. De atunci, nicio procedură de concesionare nu a ajuns la un câștigător. Proiectul de hotărâre nu conține niciun plan pentru un operator sau pentru echilibrarea costurilor. Conține doar suma și durata.
Împrumutul pentru gaze s-ar fi adăugat unui sistem care a avut și el ierni grele. Pe 17 octombrie, explozia de la CET I a lăsat circa 22.000 de apartamente fără căldură și apă caldă. Proiectul european de modernizare a centralei are finanțare din iunie 2025, a trecut prin trei licitații și nu are nici acum un constructor.
Ce lipsea din proiect
Înainte să ceară bani pe șapte ani, Primăria ar fi trebuit să spună ieșenilor cinci lucruri. Proiectul nu le conținea:
- dobânda și comisioanele, adică prețul real al creditului
- banca și procedura de selecție, într-un mandat dat primarului fără limite
- prețul gazului și ce include suma de 160 de milioane
- un plan pentru operator, după patru ani de procedure fără câștigător
- o explicație pentru excedentul de 188,4 milioane din bugetul local
Iașul a primit sute de milioane pentru termoficare
Nu e vorba de un oraș care a așteptat degeaba banii. În octombrie 2021, primarul Mihai Chirica a declarat că investițiile în rețea și în cele două CET-uri depășesc 250 de milioane de euro, din care circa 130 de milioane de euro din fonduri europene. Două programe europene, de circa 78 și 56 de milioane de euro, au fost finalizate în 2016 și în 2021. Rețeaua primară era reabilitată în proporție de 56%, iar cea secundară de 65%.
În același an, potrivit primarului, gigacaloria costa 385 de lei, din care 140 de lei, adică 36,4%, veneau din bugetul local. Populația plătea 245 de lei.
Cum a procedat Oradea
Oradea a cheltuit din 2009 peste 300 de milioane de euro pe sistemul centralizat de termoficare, în cea mai mare parte fonduri europene. Primarul Florin Birta a spus în 2021 că orașul a înlocuit vechea centrală din 1966, care ardea păcură și cărbune, cu o centrală pe gaz, în cogenerare, printr-un proiect de circa 110 milioane de euro. Pierderile din rețea au scăzut, după el, de la peste 50% la circa 24%, iar avariile de la circa 1.000 pe an la circa 500. În 2025, orașul a pus în funcțiune prima stație geotermală din România, o investiție de 25,6 milioane de euro.
Rezultatul se vede în cât plătește bugetul. În octombrie 2021, Birta declara pentru Oradea un cost de 335 de lei pe gigacalorie, cu o subvenție de 51 de lei, adică 15,2%. Înainte de lucrări, subvenția depășea 50%. Iașul avea în același an 385 de lei pe gigacalorie și o subvenție de 140 de lei, de 2,7 ori mai mare. Orădenii plăteau 284 de lei, ieșenii 245, dar diferența o acoperea la Iași bugetul local.
În 2026, Birta spune că gigacaloria costă la Oradea 638 de lei, că orădenii plătesc 498, iar subvenția locală este de circa 20%. În alte orașe, spune el, depășește 40%.
Oradea a pus bani europeni în centrală și în conducte, iar subvenția pe gigacalorie este de circa 20%. Primăria Iași a luat 475 de milioane de lei credite pentru gaze în trei ierni și a cerut 160 de milioane pentru a patra. Gazul s-a ars în fiecare iarnă. Ratele rămân.
