Iașul a găzduit, în perioada 23-24 aprilie 2026, TILIA – Summitul Orașelor din România, un forum care a reunit la Palatul Culturii peste 400 de lideri din administrație, arhitectură și mediul de business. Dincolo de caracterul simbolic al evenimentului organizat de Fundația IULIUS în parteneriat cu BERD, dezbaterile au marcat o schimbare de paradigmă: trecerea de la prioritizarea infrastructurii rutiere la un design centrat pe densitate socială și „fericire urbană”. OradeIași analizează principalele teze și declarații care pot redesena fața orașului nostru.
Invitatul special, Charles Montgomery, autorul lucrării „Orașul Fericit”, a provocat audiența să privească urbanismul prin prisma relațiilor umane, nu doar a fluxurilor de capital.
„Designul urban dictează comportamentul, iar orașele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola. Atunci când punem mașinile în centrul orașului, pierdem spațiu, libertate și, în cele din urmă, fericire. Când punem oamenii în centru, orașul devine mai respirabil, mai sigur, mai prietenos și mai viu”, a subliniat Montgomery.
Conform acestuia, „fericirea urbană” depinde de calitatea relațiilor sociale, iar spațiile publice bine concepute sunt singurele capabile să reconstruiască încrederea în comunitățile moderne, adesea fragmentate.
„Submarinele” de sticlă versus natura urbană
Stefan Behling, Senior Executive Partner la Foster + Partners, vocea din spatele unor proiecte precum Apple Park, a ridicat o problemă critică privind funcționalitatea clădirilor de birouri moderne.
„Când ne uităm la clădirile de birouri ne întrebăm: este acesta un lucru bun sau unul rău pentru viața oamenilor? Unele proiecte sunt clădiri complet izolate, un fel de submarine. Este ceea ce ne-am dorit ca oameni? Oamenilor le place să se întoarcă la natură. Arhitectura nu înseamnă doar clădiri, ci experiențe”, a declarat Behling.
Mesajul arhitectului este clar: viitorul aparține spațiilor care „ajută natura să se întoarcă în orașe”, un concept care începe să prindă rădăcini și în investițiile locale.
Remodelarea Iașului: Planurile pentru Palas și Curtea Domnească
Un moment de maxim interes pentru ieșeni a fost masterclass-ul susținut de Maximilian Zielinski, care a detaliat strategia de „deschidere” a ansamblului Palas Iași către comunitate.
„Cea mai mare intervenție va fi asupra fațadei Palasului, care se va deschide spre Palat printr-o piaţetă interioară și exterioară, prin care oamenii vor putea circula. Încercăm să aducem în proiect mai multă natură, să fie adaptat şi mai mult nevoilor oamenilor”, a explicat Zielinski.
Această viziune semnată de Foster + Partners propune o reconectare a spațiului comercial cu moștenirea istorică, transformând barierele de beton în zone de tranzit pietonal și socializare. Mirko Franzoi, de la MIC-HUB, a adus în discuție cifrele care explică de ce modelul actual de tranzit din Iași este sortit blocajului. Analiza sa pune în balanță consumul de spațiu și eficiența deplasării.
„Un singur șofer ajunge să ocupe aproximativ 15 metri pătrați atunci când se deplasează, iar mașinile consumă disproporționat spațiul urban. Fluxurile nu sunt arhitectură fixă, ele sunt flexibile și pot fi mutate. Atunci când reconfigurăm inteligent orașul, putem transforma străzi și intersecții în piețe și parcuri mai echitabile”, a arătat Franzoi.
Din perspectiva dezvoltatorului, Raluca Munteanu (IULIUS) a vorbit despre responsabilitatea de a vedea potențial în spații abandonate sau „imposibile”, subliniind că miza nu este randamentul imediat, ci impactul generațional.
„Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea — a administrației, a cetățenilor și a echipei — că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi. Miza este să avem curajul de a vedea potențial acolo unde alții văd doar risc și să redăm orașului spații care pot genera dezvoltare și încredere”, a afirmat Raluca Munteanu.
