Retragerea celor șase miniștri social-democrați din cabinetul condus de Ilie Bolojan a marcat o ruptură la nivelul deciziei politice de vârf, însă structura administrativă a Guvernului rămâne, în prezent, mixtă. Deși sprijinul politic la nivel de cabinet a fost retras, „eșalonul secund” — reprezentat de secretarii de stat, subsecretarii de stat și prefecții numiți de PSD — continuă să își exercite atribuțiile.
Conform datelor actualizate, mecanismul de funcționare a ministerelor și a reprezentanțelor în teritoriu păstrează o amprentă semnificativă a parteneriatului agreat în iunie 2025. În timp ce funcțiile de miniștri au fost vacantate, structura de suport rămâne în mare parte neschimbată.
Repartizarea funcțiilor la nivelul secretarilor și subsecretarilor de stat:
- PSD: 49 de poziții.
- PNL: 23 de poziții.
- USR: 17 poziții.
- UDMR: 12 poziții.
- Minorități Naționale: 1 poziție.
La nivel teritorial, din cei 42 de prefecți, 21 aparțin PSD, în timp ce restul sunt repartizați către PNL (13), USR (4) și UDMR (4). În total, aproximativ 90% dintre persoanele numite de PSD în eșalonul secund și în teritoriu (70 din 78 de funcții monitorizate) sunt în continuare în exercițiul funcțiunii.
Poziția oficială a social-democraților se bazează pe o strategie de etapizare a retragerii. Conform declarațiilor fostului vicepremier Marian Neacșu, menținerea secretarilor de stat și a prefecților nu reprezintă o dorință de a rămâne la guvernare, ci o corelare cu procedurile parlamentare viitoare.
Logica invocată de PSD presupune:
- Așteptarea moțiunii de cenzură: Partidul consideră că retragerea totală a aparatului administrativ trebuie să coincidă cu momentul în care se va tranșa soarta Guvernului în Parlament.
- Stabilitatea instituțională temporară: Păstrarea funcțiilor în ministere și prefecturi ar asigura, în viziunea lor, o tranziție care să nu blocheze total fluxurile de lucru până la clarificarea situației politice.
De cealaltă parte, reprezentanții PNL, prin vocea secretarului general Dan Motreanu, consideră această situație ca fiind o anomalie politică. Argumentul liberal este unul de ordin etic și democratic: retragerea miniștrilor ar trebui să atragă automat retragerea tuturor reprezentanților numiți politic de partidul respectiv.
Criticile PNL vizează două aspecte:
- Legitimitatea: Dacă un premier este considerat ilegitim de către miniștrii unui partid, aceeași viziune ar trebui să se aplice și subordonaților din eșaloanele inferioare.
- Responsabilitatea guvernării: PNL susține că o ieșire reală de la guvernare presupune renunțarea la toate pârghiile de putere, nu doar la cele cu vizibilitate maximă.
Din punct de vedere tehnic, Guvernul Bolojan intră într-o perioadă de coabitare forțată în interiorul fiecărui minister afectat de demisii. Interimatul preluat de miniștrii rămași se exercită acum asupra unor aparate de lucru conduse de secretari de stat care răspund politic în fața unui partid care a retras sprijinul premierului.
Premierul Ilie Bolojan a sugerat că decizia rațională, în absența unor demisii voluntare, ar fi înlocuirea acestora pentru a asigura o linie de comandă unitară. „Oamenii care nu înțeleg că a fi într-un guvern înseamnă și un act de responsabilitate și decență publică, decizia rațională e să îi înlocuiești”, a declarat premierul, punctând necesitatea ca echipa executivă să împărtășească aceeași viziune cu șeful Guvernului.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
