Scandalul sculpturii „Cap de copil” a lui Brâncuși produce primele explicații instituționale, după ce un videoclip controversat de promovare a stârnit reacții dure în mediul cultural românesc. Conducerea Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) a răspuns oficial solicitării transmise de Ora de Iași, afirmând că materialul video în care apare sculptura „Cap de copil” nu a fost comandat sau plătit de instituție. În spatele argumentului financiar se conturează însă un paradox administrativ: deși se delimitează de clip, instituția confirmă că a permis unei echipe independente accesul la o operă de 7 milioane de euro, în afara programului, inclusiv permisiunea de a i se înlătura capacul de protecție.
Filmare de noapte fără contract. Siglele oficiale, folosite ca „omagiu”
Aducerea sculpturii „Cap de copil” la Iași a fost însoțită de publicarea unui videoclip în care o femeie purtând o rochie de mireasă explora sălile din Palatul Culturii Iași. Materialul îi atribuia direcția artistică managerului interimar Andrei Apreotesei și folosea, pe genericul de final, siglele Ministerului Culturii și ale Muzeului Național de Artă al României (MNAR).
În răspunsul oficial semnat de conducerea CMNM și obținut de redacția noastră, se precizează ferm că producția nu a implicat bani publici. A fost, conform documentului, „un demers artistic independent, realizat în mod voluntar de către persoane din mediul creativ”.
Cum au ajuns siglele oficiale pe un material independent? Deși MNAR s-a delimitat categoric de acest clip, acuzând că i-a fost utilizat logo-ul fără acord, oficialii de la Iași susțin că prezența acestor însemne grafice „a avut o semnificație exclusiv omagială și de mulțumire”, reprezentând un gest simbolic al autorilor, fără a atrage asumarea instituțională.
Cum a fost înlăturată protecția sculpturii de 7 milioane de euro
Momentul care a generat cele mai mari îngrijorări printre specialiștii în conservare a fost filmarea operei de artă fără capacul din plexiglas. Documentul oficial recunoaște îndepărtarea protecției, dar respinge acuzațiile privind punerea în pericol a patrimoniului național.
Explicația oferită de Palatul Culturii se bazează pe detalierea procedurilor de securitate:
- Statutul capacului: Instituția afirmă că acel capac din plastic „nu reprezintă un sistem de sigilare, ci o măsură suplimentară de protecție aplicabilă condițiilor de expunere publică”.
- Condițiile filmării: Îndepărtarea s-a făcut „în afara programului de vizitare și în condiții controlate”.
- Starea lucrării: În documentele de predare-primire încheiate ulterior la restituirea operei către MNAR, nu au fost înregistrate incidente, deteriorări sau sesizări privind afectarea integrității lucrării.
Kitsch sau artă? Criticile sunt trecute la categoria „percepții subiective”
Modul în care a fost tratată capodopera a generat critici aspre în spațiul public. Managerul cultural George Pleșu a reclamat recent absența oricărui efort curatorial, acuzând reducerea evenimentului la „logica relicvei culturale” și criticând „kitsch-ul care a devenit marcă înregistrată în viața culturală ieșeană”. Ulterior, însuși muzeul bucureștean care a împrumutat lucrarea a emis un comunicat prin care a dezavuat public videoclipul.
Conducerea CMNM refuză să comenteze pe fond validitatea acestor opinii. În documentul transmis redacției noastre, instituția arată că aprecierile privind expresia artistică a videoclipului „țin de sfera percepțiilor subiective”.
„Orice expresie artistică poate genera interpretări diferite. Instituția nu poate transforma asemenea evaluări subiective în concluzii administrative privind valoarea ori oportunitatea unui act de exprimare artistică”, se precizează în răspuns.
