Industria ospitalității din România înregistrează o dinamică atipică la începutul anului 2026: deși valoarea totală a pieței a atins un nivel record, numărul operatorilor activi este în scădere. Această discrepanță între creșterea valorică și contracția structurală este generată de majorarea costurilor operaționale, de deficitul de forță de muncă și de reconfigurarea obiceiurilor de consum, factori care pun o presiune constantă pe marjele de profitabilitate.
Datele macroeconomice indică o expansiune generală a sectorului. Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de cele 7,3 miliarde de euro înregistrate în 2024. Analizele de piață arată însă că această apreciere valorică nu reflectă o creștere proporțională a volumului de consum, ci reprezintă, în mare măsură, efectul inflației integrate în prețurile finale.
La nivel structural, se observă o restrângere a numărului de unități de profil. Dacă la finalul anului 2024 funcționau aproximativ 33.000 de unități HoReCa la nivel național, estimările actuale indică o scădere de cel puțin 10%. Mai mult, datele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității (FPIO) sugerează că între 15% și 25% dintre operatori ar putea ieși de pe piață până la finalul anului 2026, pe fondul presiunii fiscale și al scăderii cererii fizice.
Structura costurilor și diminuarea profitabilității
Evoluția pieței este marcată de o creștere generalizată a costurilor de operare, care afectează direct stabilitatea financiară a afacerilor din domeniu. Presiunea financiară este determinată de o serie de factori concurenți:
- Reducerea marjelor de profit: La nivel sectorial, marja reală de profit a coborât la o medie estimată de 3-5%. Unitățile cu un management riguros raportează marje nete cuprinse între 8% și 12%, niveluri care reduc capacitatea de absorbție a unor eventuale noi șocuri economice.
- Evoluția costurilor salariale: Deficitul de personal rămâne ridicat, atingând 50% în anumite segmente ale industriei. Concomitent, majorarea salariului minim a generat o creștere cu aproximativ 12% a costului total cu forța de muncă la nivelul lunii ianuarie 2026.
- Scăderea traficului în locații: La nivel național, prezența fizică a clienților în restaurante a înregistrat un declin mediu de aproximativ 15%.
- Ajustarea bugetelor de consum: Presiunile economice au modificat comportamentul de consum. Nota medie de plată a scăzut de la 61 de lei la 53 de lei, în timp ce costul unui prânz mediu (business lunch) în marile centre urbane a depășit 70 de lei. Ca efect, consumatorii tind să reducă volumul comenzilor sau să evite produsele cu marje comerciale mari.
O modificare structurală relevantă pentru piața HoReCa este creșterea ponderii livrărilor. Pentru prima dată, în mediul urban, volumul comenzilor la domiciliu l-a depășit pe cel al meselor servite în locație.
Conform datelor sectoriale, segmentul de delivery reprezintă în prezent 27% din piața urbană, devansând cota de 26% aferentă restaurantelor clasice. Această tranziție impune adaptarea modelelor operaționale, având în vedere că serviciile de livrare externalizate implică comisioane percepute de platformele agregatoare (situate frecvent între 25% și 35%). Aceste costuri logistice diminuează suplimentar marja de profitabilitate a operatorilor.
Aceste modificări structurale au constituit tema centrală a dezbaterilor din cadrul evenimentului „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club. Concluzia experților este că accentul antreprenorial trebuie mutat de pe expansiune pe controlul financiar și eficiența operațională.
