Într-un context economic marcat de incertitudini globale și provocări fiscale interne, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai a lansat platforma digitală „Romanian Economic Monitor”. Odată cu prezentarea acestui nou instrument de analiză, echipa de cercetători a publicat o revizuire în scădere a previziunilor macroeconomice pentru România, estimând o temperare a avansului economic la 0,4% pentru anul în curs. Datele indică o primă jumătate de an caracterizată de un ritm economic lent, urmată de o posibilă stabilizare în semestrele următoare.
Platforma Romanian Economic Monitor a fost dezvoltată ca un instrument de cercetare cu acces public, reunind și modelând date din surse oficiale (Institutul Național de Statistică, BNR, Ministerul Finanțelor, Eurostat). Scopul acesteia este de a oferi modele de previziune și analize relevante pentru mediul de afaceri și decidenții de politici publice.
În cadrul lansării, Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și cercetător asociat al UBB, a prezentat noile proiecții privind traiectoria economiei naționale:
- Ajustarea proiecției curente: Prognoza de creștere economică pentru anul în curs a fost revizuită în scădere, de la estimarea anterioară de 0,8%, la 0,4%. Această valoare indică o perioadă de stagnare relativă a economiei reale.
- Perspectivele pentru anul viitor: Pentru anul următor, modelele econometrice anticipează un avans de 2,4%. Această cifră reprezintă, la rândul ei, o ușoară corecție negativă, de 0,2 puncte procentuale față de estimările precedente.
- Calendarul redresării: Conform analizei, prima jumătate a anului curent va înregistra performanțe economice scăzute. Cercetătorii estimează că indicatorii macroeconomici se vor stabiliza treptat, o redresare graduală fiind probabilă abia în a doua jumătate a anului.
Riscuri externe: impactul geopolitic asupra inflației
Dincolo de indicatorii interni, echipa de cercetători de la UBB a identificat factorii de risc majori proveniți din afara granițelor, care pot influența direct proiecțiile economice ale României. Conform analizei, cel mai relevant risc actual este reprezentat de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, în special dinamica relațiilor cu Iranul. O eventuală escaladare a conflictului ar genera presiuni pe piețele internaționale de energie, ceea ce s-ar traduce printr-o creștere a inflației de import în România. Majorarea prețurilor la carburanți ar afecta costurile logistice și, implicit, prețurile finale ale bunurilor de consum.
Totuși, experții subliniază că scenariul de bază – considerat cel mai probabil la acest moment – indică o reglare a situației tensionate în viitorul apropiat, limitând astfel impactul pe termen lung asupra securității energetice și a stabilității prețurilor.
Pe lângă factorii externi, climatul de business este influențat de politicile publice interne. Lansarea acestor previziuni a coincis cu amânarea adoptării unui pachet de măsuri guvernamentale destinate susținerii economiei, aspect punctat de Szász Levente, prorector al UBB și coordonator al echipei Romanian Economic Monitor. Pentru antreprenori și investitori, predictibilitatea măsurilor fiscale și a sprijinului statului rămâne un element central în planificarea bugetelor. O economie care crește cu doar 0,4% limitează marjele de eroare ale companiilor, făcând ca stabilitatea cadrului legislativ și economic să fie mai importantă ca oricând pentru menținerea locurilor de muncă și a fluxurilor de capital.
