Primăria municipiului Iași a decontat până în prezent puțin peste 13% din totalul sumelor contractate prin programul guvernamental de infrastructură. Din cele peste 43 de milioane de lei rezervate pentru două mari investiții locale, administrația a reușit să absoarbă doar 5,7 milioane de lei în intervalul 2023-2026. Pe fondul întârzierilor masive înregistrate pe șantiere, bugetul local urmează să suporte o sarcină financiară suplimentară majoră, conform noilor reglementări guvernamentale care obligă primăriile să acopere o cotă de cofinanțare din venituri proprii.
Dimensiunea exactă a acestui blocaj a ieșit la iveală în urma unei interpelări parlamentare formulate de deputatul Alexandru Muraru, care a cerut explicații oficiale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) cu privire la stadiul fizic al lucrărilor și impactul financiar generat de aceste amânări.
De la 22 de proiecte depuse, la doar două contracte semnate
Istoricul accesării acestor finanțări arată o diferență izbitoare între așteptările inițiale ale municipalității și capacitatea reală de implementare. În anul 2021, administrația locală anunța intenția de a atrage fonduri pentru 22 de proiecte, cu o valoare totală estimată la peste 140 de milioane de lei. În final, au fost aprobate și semnate doar două proiecte Primăria Iași, ambele vizând infrastructura rutieră, cu o alocare totală de aproximativ 43 milioane de lei.
Conform datelor oficiale transmise de MDLPA, prin documentul nr. 100497/07.05.2026 asumat de subsecretarul de stat Gabriel-Traian Ghilea, stadiul detaliat al decontărilor din fonduri Anghel Saligny Iași se prezintă astfel:
- Reparații capitale infrastructură pasaj superior Socola: Valoare alocată de la bugetul de stat – 37.314.336,27 lei. Sume solicitate și decontate la zi – 329.818,82 lei (un grad de absorbție de sub 1%).
- Modernizare strada Aurel Vlaicu (tronson intersecție str. Ion Creangă – limita UAT Iași): Valoare alocată – 5.685.663,73 lei. Sume decontate la zi – 5.444.990,89 lei (un grad de absorbție de aproximativ 95%).
Trebuie precizat că aceste sume reprezintă strict finanțările acoperite de Guvern prin programul Saligny, valoarea totală a contractelor de execuție încheiate cu constructorii fiind semnificativ mai mare și necesitând, încă de la început, contribuții din bugetul local.
Pasajul Socola: Cronologia unei întârzieri de patru ani
Proiectul de reabilitare a pasajului Socola reprezintă punctul nevralgic al acestui dosar și principalul motiv de îngrijorare financiară. Cronologia oficială demonstrează un ritm administrativ extrem de lent. Cererea de finanțare a fost înregistrată la Ministerul Dezvoltării pe 11 februarie 2022. Contractul de finanțare cu MDLPA a fost semnat abia la data de 26 iulie 2023. Cu toate acestea, deși Primăria a semnat un contract de execuție cu firma Conest, lucrările la structura principală a pasajului nu au demarat.
Pentru a justifica acest blocaj prelungit, municipalitatea a invocat constant un conflict instituțional cu Compania Națională de Căi Ferate (CFR). Disputa a vizat refuzul și, ulterior, întârzierea emiterii avizului necesar pentru amenajarea unei rute ocolitoare (prevăzută cu o trecere la nivel cu calea ferată), rută absolut necesară pentru preluarea traficului auto din zona Bucium pe durata consolidării pasajului. Abia în primăvara anului 2026, pe teren au început lucrările efective la această variantă provizorie.

Întârzierea a fost taxată dur. În interpelarea sa adresată Guvernului, deputatul Alexandru Muraru a evidențiat ritmul de implementare:
„Încă din august 2022, a fost anunțată obținerea unei finanțări de peste 37 de milioane de lei (…). Cu toate acestea, abia la jumătatea lunii aprilie 2026, adică la aproape patru ani distanță, Primăria Municipiului Iași a anunțat începerea unor «lucrări urgente» de deviere a circulației și demontare a grinzilor, generând un haos rutier fără precedent”.
Situația prezintă nuanțe și în cazul modernizării străzii Aurel Vlaicu. Aici, contractul de finanțare guvernamentală a fost semnat mai târziu, deși contractul de lucrări inițial datează din anul 2021, executantul fiind aceeași companie, Conest. Deși s-au decontat aproape 5,4 milioane de lei pentru refacerea carosabilului, o componentă esențială și complexă a proiectului – reconstruirea efectivă a podului Aurel Vlaicu – a demarat abia în prima parte a anului 2026.
Impactul OUG 87/2025: Cum se transferă costurile pe taxele ieșenilor
Consecința directă a acestor prelungiri depășește sfera disconfortului zilnic din trafic și lovește direct în veniturile orașului. Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 87/2025, Executivul a instituit o nouă regulă de prioritizare și guvernanță bugetară: pentru a continua finanțarea în anul 2026, beneficiarii programului (municipiile) trebuie să asigure din bugetul propriu o cotă obligatorie de 20% din suma estimată a se deconta în cursul acestui an.
Răspunzând solicitării de a clarifica cine suportă acest impact financiar la Iași, Ministerul Dezvoltării a subliniat oficial că instituția centrală gestionează doar alocările, responsabilitatea legală și managerială aparținând exclusiv primarilor:
„Responsabilitatea privind derularea, implementarea și finalizarea obiectivelor de investiții, revine în sarcina beneficiarilor programelor, aceștia având obligația de a asigura îndeplinirea tuturor condițiilor legale, tehnice și financiare (…), astfel încât impactul financiar aferent anului 2026, rezultat din aplicarea cotei de cofinanțare de 20%, revine în sarcina beneficiarului, prin asigurarea sumelor necesare din bugetul local”, se arată în răspunsul semnat de conducerea MDLPA.
Mai mult, oficialii guvernamentali se distanțează de problemele din teren de la Iași, precizând textual: „Ministerul Dezvoltării (…) nu deține informații care să indice existența unor blocaje sau întârzieri semnificative în implementarea programelor”.
Având în vedere că pentru Pasajul Socola au rămas nedecontate aproape 37 de milioane de lei din fondurile guvernamentale alocate, orice sumă pe care Primăria Iași o va executa și factura în cursul anului 2026 din acest rest va atrage automat obligația de a plăti 20% din bugetul local (din taxele și impozitele ieșenilor). Acești bani reprezintă fonduri publice care sunt blocate și redirecționate forțat din cauza incapacității de a finaliza lucrările în termenii inițiali, fonduri care ar fi putut susține alte investiții critice în școli sau spitale.


