Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a declarat vineri, în cadrul evenimentului TILIA – Summitul Orașelor din România, că județul are capacitatea de a depăși municipiul Cluj-Napoca din punct de vedere al creșterii economice până în anul 2030. Această proiecție este fundamentată pe deblocarea marilor proiecte de infrastructură rutieră și pe noul context geopolitic care poziționează regiunea ca un punct strategic la granița estică a Uniunii Europene.
O nouă axă comercială regională
Afirmațiile conducerii județene vin pe fondul parcursului european asumat de Republica Moldova și Ucraina. Conform scenariului prezentat la summit, așezarea geografică a Iașului favorizează crearea unei triangulații economice cu orașele Chișinău și Cernăuți. Funcționalizarea acestei rute ar schimba statutul regiunii, transformând-o dintr-o zonă periferică a Europei într-un nod principal de tranzit și schimburi comerciale.
Peste 4 miliarde de euro pentru infrastructura din Moldova
Argumentul principal care susține aceste previziuni este volumul investițiilor atrase pentru construcția de autostrăzi. Din totalul de 16 miliarde de euro reprezentând granturi europene accesate de România, peste un sfert, respectiv 4 miliarde de euro, sunt direcționate către proiectele de infrastructură din regiunea Moldovei.
Impactul direct al acestor finanțări asupra mobilității regionale se va traduce prin următoarele modificări tehnice și de tranzit:
- Scurtarea duratei de deplasare între Iași și Pașcani de la aproximativ două ore în prezent, la 25-30 de minute la finalul deceniului.
- Reducerea timpului de călătorie pe ruta comercială Iași – Chișinău de la trei ore la puțin peste o oră.
- Finanțarea tronsonului de autostradă Pașcani – Prut și extinderea rețelei rutiere prin Republica Moldova până la punctul de frontieră Siret.
Un factor de accelerare pentru aceste investiții îl reprezintă programul european de apărare SAFE, prin care o parte dintre proiectele rutiere beneficiază de susținere strategică din considerente de mobilitate militară și securitate.
Tranziția către independență financiară
Prin finalizarea conexiunilor pe direcțiile Nord-Sud și Est-Vest, administrația locală mizează pe o schimbare de profil pentru economia județului. Noua infrastructură va completa tradiția universitară a orașului prin atragerea de capital privat în zona de logistică și producție. Obiectivul asumat de autorități este ca, odată cu recepția acestor autostrăzi, Iașul să facă tranziția de la o administrație dependentă de fonduri externe, la un pol economic capabil să genereze independent oportunități financiare la nivel macroregional.
