O analiză a modului în care fondurile pentru investiții la Primăria Iași rămân necheltuite arată că peste 76% din bugetul local merge exclusiv pe funcționare și subvenții.
Administrația locală a previzionat pentru anul 2026 un buget de peste 1,1 miliarde de lei alocat secțiunii de dezvoltare, însă datele financiare și istoricul anului precedent indică dificultăți majore în derularea acestor investiții la Primăria Iași. În ciuda sumelor record alocate pe hârtie, incapacitatea de a finaliza licitațiile la timp și blocajele de pe șantiere duc la un grad redus de absorbție a fondurilor. În același timp, peste trei sferturi din bugetul total al orașului este consumat exclusiv de cheltuielile de funcționare.
Documentul referitor la execuția bugetului general la data de 31 martie 2026 prezintă o situație a finanțelor publice locale.
Cum arată noul buget de dezvoltare previzionat pe anul 2026
Pentru anul în curs, primăria a structurat un buget general ambițios. Datele oficiale indică venituri previzionate de 1.068.198,64 mii lei (aproximativ 1,06 miliarde lei) exclusiv pentru secțiunea de dezvoltare.
În același document, cheltuielile previzionate pentru investiții se ridică la 1.106.541,82 mii lei (aproximativ 1,1 miliarde lei). Diferența dintre venituri și cheltuieli generează un deficit estimat de 38.343,18 mii lei. Conform procedurilor financiare, acest minus urmează să fie acoperit din excedentul anilor fiscali anteriori.
Raportarea estimărilor la realitatea din teren evidențiază o vulnerabilitate a aparatului administrativ. Analiza închiderii de an pentru 2025 arată un decalaj substanțial între sumele promise și cele plătite efectiv pentru lucrări.
Datele oficiale arată că gradul de realizare pe secțiunea de dezvoltare a fost de doar 62,18% în anul 2025. Din totalul fondurilor alocate inițial pentru investiții, primăria a cheltuit efectiv doar 452,34 milioane lei. Diferența necheltuită reprezintă lucrări neefectuate, șantiere întârziate și licitații nefinalizate.
Funcționarea aparatului administrativ înghite grosul fondurilor
Sumele destinate regenerării urbane și marilor proiecte sunt limitate drastic de costurile curente de întreținere ale orașului. În structura financiară actuală, peste 76% din banii Primăriei sunt direcționați către secțiunea de funcționare.
Aceste fonduri susțin plata subvențiilor masive pentru transportul public, acoperirea costurilor pentru sistemul de termoficare și întreținerea aparatului propriu al primăriei. Din cauza acestor cheltuieli fixe uriașe, sub un sfert din bugetul general rămâne disponibil pentru proiecte reale de modernizare.
Proiecte blocate, împrumuturi neutilizate și dobânzi plătite în gol
Lentoarea administrativă generează costuri suplimentare și în ceea ce privește gestionarea fondurilor atrase prin credite externe. Procedurile greoaie de licitație și problemele din faza de execuție se traduc prin pierderi financiare directe.
Un exemplu tehnic clar este proiectul de modernizare a Cinematografului Dacia, susținut din fonduri BERD. Datele arată că, deși pentru acest obiectiv existau prevăzuți 10,80 milioane lei, plățile efective s-au ridicat la abia 2,13 milioane lei.
Mai mult, amânarea constantă a lucrărilor pe șantiere duce la creșterea prețului final al investițiilor, din cauza ajustării costurilor cu materialele de construcții.
Situația conturată de execuția bugetară arată că principala piedică în dezvoltarea orașului nu este lipsa surselor de finanțare pe hârtie. Incapacitatea administrativă de a derula licitațiile și de a absorbi banii în timp util pe șantiere rămâne deficiența majoră care blochează transformarea bugetului estimat în investiții publice finalizate.
