Propunerea PSD de comasare voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori ar acoperi prea puține primării pentru a produce efecte reale, susține analistul economic Adrian Negrescu. Potrivit Ziare.com, el spune că pragul ar trebui să fie de 10.000-15.000 de locuitori, iar opoziția contestă inițiativa.
Inițiativa, anunțată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, vizează 429 de localități. Comasarea ar fi voluntară, iar autoritățile locale care acceptă unificarea ar putea primi scutiri de taxe și impozite, precum și finanțare printr-un program național. PNL, USR, UDMR și AUR susțin că PSD vrea să creeze impresia unei reforme, în timp ce primarii social-democrați rămân în funcție.
Pragul de 10.000 de locuitori
Negrescu consideră că plafonul propus este mult prea mic și că ar fi trebuit să fie de până la zece ori mai mare. El invocă studii internaționale, potrivit cărora comasarea localităților sub 10.000 de locuitori nu are un impact real. Singura variantă care ar aduce beneficii financiare bugetului de stat ar porni, spune el, de la o țintă de 10.000-15.000 de locuitori.
Cu un prag de 10.000 de locuitori, peste 80% dintre primării ar trebui comasate sau reorganizate într-o formă administrativă nouă. Analistul afirmă că tocmai de aceea criteriul ales are legătură cu interesele politice și cu păstrarea numărului de primari și consilieri locali ai partidelor mari.
Distanțele și viitorul sediilor de primărie
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că reorganizarea instituțiilor centrale se poate face rapid, dar că unirea localităților este un proces mult mai complicat și trebuie să țină cont de geografie. El a dat exemplul Munților Apuseni, unde, pentru a ajunge la 3.000-5.000 de locuitori, trebuie să mergi pe o rază de 70-80 de kilometri.
Negrescu respinge ideea că oamenii ar avea de parcurs distanțe mai mari. Potrivit lui, sediile actuale de primărie nu s-ar închide, ci ar funcționa ca sedii de servicii administrative, cu mai puțini angajați. Serviciile de contabilitate, urbanism și suport pentru public și companii ar fi organizate centralizat, de la o primărie mai mare.
Analistul mai spune că țara funcționează după o schemă administrativă din anii ’60 și că reforma ar trebui construită pe un studiu de impact concret, nu pe declarații politice.
Asumarea răspunderii și situația financiară
Negrescu apreciază că reforma poate fi făcută prin angajarea răspunderii Guvernului, fără modificarea Constituției. Nu este necesar să facem o lege specială, nu este necesar să modificăm Constituția, a afirmat el, argumentând că textul constituțional prevede doar împărțirea țării în județe.
El leagă urgența reformei de situația bugetară și susține că aceasta a devenit fundamentală pentru funcționarea administrativă în 2027 și 2028. Tot el afirmă că peste 80% dintre primării nu au bani nici pentru salarii și că tot mai mulți oameni pleacă din mediul rural spre orașe, în timp ce populația îmbătrânește și natalitatea scade în localitățile mici.
Sorin Grindeanu a anunțat că va propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială. Liderul PSD vrea ca acest lucru să se întâmple în următoarele săptămâni, înainte de elaborarea bugetului pe 2027.
