Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european care își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), avertizează că instituția riscă să fie subminată prin lipsa fondurilor, blocaje legislative și reticența unor decidenți europeni. Declarațiile apar într-un interviu acordat POLITICO.
Fosta șefă a DNA descrie ultimii șapte ani drept „cel mai greu loc de muncă” din cariera sa. Referindu-se la serialul danez Borgen, ea a spus: „La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând. Din păcate, este adevărat. Mă tem că Parchetul European va fi eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face treaba.”
Potrivit lui Kövesi, instituția nu este vizată printr-o decizie politică asumată. Ea vorbește despre un proces lent, în care se combină subfinanțarea, tergiversarea procedurilor și presiunea birocratică.
Procurori delegați și buget insuficient
Pe hârtie, EPPO ar trebui să funcționeze cu 230 de procurori europeni delegați, dar resursele alocate acoperă doar 180. Kövesi dă ca exemplu Polonia, unde s-a convenit că sunt necesari 24 de procurori delegați, iar în prezent sunt 15. Ea spune că, în aceste condiții, credibilitatea instituției este afectată.
Procurorul-șef european afirmă că a explicat și în cazul Ungariei ce buget este necesar pentru ca EPPO să își poată face treaba, însă Comisia a propus jumătate din suma respectivă.
Revizuirea regulamentului, amânată din 2021
O altă problemă ține de calendarul legislativ. Kövesi spune că a cerut încă din 2021 începerea revizuirii regulamentului EPPO, pentru corectarea lacunelor procedurale și consolidarea independenței procurorilor. Inițiativa a fost amânată constant, susține ea.
În opinia ei, discuțiile din instituțiile europene se concentrează pe arhitectura antifraudă și pe un registru comun de primire a dosarelor, în timp ce organizațiile criminale își extind activitatea și fraudează bugetul UE și bugetele naționale. „Dacă există bani pentru a avea acest nou registru în format electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, a întrebat ea.
Atitudinea față de procurori
Comparând experiența din România cu cea de la Bruxelles, Kövesi spune că în statele membre o persoană chemată să dea o declarație se prezintă, în timp ce la nivel european există uneori percepția că unii oficiali se află deasupra procurorilor și a legii și nu răspund convocărilor.
Ea a mai afirmat că unii politicieni susțin independența justiției doar atâta timp cât anchetele nu ajung în cercul lor apropiat. „Dacă am aștepta să nu fie alegeri undeva în Europa, nu am mai lucra niciodată”, a spus Kövesi.
Întrebată ce ar face diferit dacă ar lua totul de la început, ea a răspuns că nimic, adăugând că poate ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul. Despre planurile personale a refuzat să dea detalii: „O să vedem ce va fi după ce îmi voi încheia mandatul.”
