Consiliul Județean Iași a aprobat o investiție majoră, de peste 59 de milioane de lei, pentru modernizarea și reconfigurarea terminalului T3 al Aeroportului Internațional Iași. Decizia vine ca o consecință directă a aderării României la spațiul Air Schengen și a noilor rigori impuse de sistemele europene de trecere a frontierei.
În esență, terminalul T3, construit în 2015, va fi dedicat exclusiv plecărilor Non-Schengen, în timp ce spațiul exterior va fi reamenajat pentru a rezolva problema transportului public și a parcărilor destinate curselor regulate și serviciilor de ride-sharing.
Proiectul de hotărâre care vizează aprobarea Documentației de Avizare a Lucrărilor de Intervenții (DALI) și a indicatorilor tehnico-economici detaliază o problemă operațională critică cu care se confruntă aerogara ieșeană și propune o soluție tehnică pe o durată de implementare de 18 luni (6 luni proiectare, 12 luni execuție).
Efectul Schengen și limitările sistemului biometric EES
După inaugurarea terminalului T4 în 2024, fluxurile de pasageri au fost divizate: noul terminal a preluat cursele interne și pe cele din spațiul Schengen, în timp ce terminalul T3 a fost desemnat să gestioneze exclusiv traficul internațional Non-Schengen (atât plecări, cât și sosiri).
Problema majoră, semnalată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, este legată de implementarea iminentă a Sistemului european de Intrare/Ieșire (EES). Acest sistem impune adăugarea unor elemente de recunoaștere biometrică la controlul pașapoartelor.
Impactul direct asupra traficului? Durata de procesare a unui pasager dintr-un stat terț (non-UE) va crește de la o medie de 30 de secunde la aproximativ 2 minute. În condițiile în care terminalul T3 dispune în prezent de doar 4 birouri de îmbarcare și o zonă de așteptare de sub 390 de metri pătrați, acest timp suplimentar de procesare garantează formarea unor cozi imense și blocaje operaționale.
Soluția propusă: Repartizarea fluxurilor și reamenajarea T3
Pentru a evita colapsul la filtrele de frontieră, conducerea R.A. Aeroportul Iași a luat decizia de a muta sosirile Non-Schengen în terminalul T4 (cu separarea aferentă a fluxurilor). Astfel, terminalul T3 va procesa exclusiv plecări Non-Schengen.
Investiția presupune refacerea completă a compartimentării interioare a T3, pentru a găzdui:
- O zonă extinsă de așteptare și porți de îmbarcare.
- Un nou sistem de intrare/ieșire EES (cu 6 porți automate ABC – Automated Border Control).
- Zone auxiliare reconfigurate (spații comerciale, duty-paid, restaurant, zonă VIP).
- Circuite clare, securizate, pentru controlul documentelor și evacuarea de urgență.
Infrastructura exterioară: Sfârșitul haosului pentru transportul public?
O altă vulnerabilitate istorică a aeroportului – accesul și staționarea mijloacelor de transport în comun – face obiectul acestui proiect. Investiția prevede amenajarea unei stații de așteptare acoperite între terminalele T3 și T4, dedicată exclusiv transportului public (CTP Iași).
Suplimentar, pe o parcelă adiacentă sensului giratoriu, va fi creată o platformă de parcare cu sistem automatizat (2 intrări/2 ieșiri), dispecerat și automate de plată, configurată astfel:
- 15 locuri pentru autovehicule taxi / ride-sharing.
- 10 locuri pentru microbuze (curse regionale către Republica Moldova, Ucraina sau alte județe).
- 2 locuri pentru autocare (grupuri turistice, transferuri).
Datele financiare ale proiectului
Conform devizului general atașat proiectului de hotărâre, efortul financiar este suportat din Fondul de Dezvoltare al R.A. Aeroportul Iași.
- Valoarea totală a investiției: 59.308.673,68 lei (inclusiv TVA).
- Din care construcții-montaj (C+M): 29.574.566,56 lei (inclusiv TVA).
- Durata de realizare: 18 luni (6 luni de proiectare și 12 luni de execuție a lucrărilor).
Indicatorii de performanță asumați includ obținerea unei clase de risc seismic sigure (Rs IV), eficientizarea energetică a clădirii, integrarea unui sistem digital Building Management System (BMS) și respectarea strictă a normelor ISU pentru materiale și compartimentări.
Proiectul promite să rezolve, cel puțin parțial, disconfortul creat de preluarea pasagerilor prin curse regulate și de ride-sharing, oferind o infrastructură dedicată și controlată.
