Peste 2.600 de persoane au vizitat Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în acest weekend pentru a viziona Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice, recent recuperate în urma sustragerii lor din Olanda. Piesele de tezaur vor mai putea fi observate de public doar până la data de 3 mai (în intervalul orar 10:00 – 18:00). Ulterior acestui termen, coiful din aur va fi retras din circuitul expozițional pentru a intra într-un proces complex de restaurare.
Actuala formulă de expunere a coifului – așezat la orizontală, și nu vertical – a fost decisă de experții MNIR din rațiuni stricte de conservare. Aurul, mai ales cel prelucrat cu tehnici specifice secolului al IV-lea î.Hr., este un metal cu un grad ridicat de ductilitate și maleabilitate.
În urma manipulărilor repetate la care a fost supus artefactul în perioada recentă, specialiștii au optat pentru așezarea sa pe o pernă de conservare special concepută. Această soluție tehnică asigură stabilitatea obiectului și neutralizează forța gravitațională care ar putea exercita o presiune suplimentară asupra zonelor ce prezintă vulnerabilități structurale.
Etapele tehnice ale procesului de restaurare
Reprezentanții muzeului au explicat că expunerea temporară în starea actuală a fost o decizie asumată, pentru a permite publicului contactul cu piesa înainte de intervenție. Conform evaluărilor tehnice furnizate de MNIR, procesul de restaurare presupune două etape majore:
- Reatașarea obrăzarului drept: Această componentă s-a desprins în zona unei intervenții anterioare de conservare, efectuate de specialiștii muzeului în anul 2019. Deși vizibilă, desprinderea în zona sudurilor este considerată de experți o problemă standard în restaurarea metalelor, fiind o operațiune reversibilă.
- Corectarea aplatizării: În prezent, coiful prezintă o ușoară deformare a calotei sferice. Redarea geometriei (diametrului) inițiale este etapa care necesită cel mai înalt grad de precizie. Restauratorii vor aplica proceduri de detensionare a metalului pentru a corecta forma, minimizând riscul de fisurare a materialului vechi de aproximativ 2.400 de ani și protejând basoreliefurile.
Afluența de 2.612 vizitatori înregistrată într-un singur weekend reflectă interesul publicului pentru patrimoniul istoric național, interes amplificat de recuperarea recentă a pieselor.
Descoperit întâmplător în anul 1928 în satul Poiana Coțofenești (județul Prahova), coiful de paradă traco-getic are o greutate de aproximativ 800 de grame și este considerat una dintre cele mai importante piese ale antichității descoperite pe teritoriul României. Instituția muzeală a precizat că artefactul va fi reintegrat în expoziția permanentă „Tezaur Istoric” abia la finalizarea integrală a procedurilor de conservare și restaurare, odată ce își va fi recăpătat aspectul complet.
Sursă foto: Adelina Mărăcine/ HotNews
