Tema reducerii numărului de parlamentari a fost readusă în discuție în noul context politic, conducerea Camerei Deputaților formând un grup de lucru interpartinic pentru a stabili o nouă formulă de reprezentare. Deși există un referendum consultativ din 2009 care prevede un Legislativ cu maximum 300 de aleși, viziunile partidelor variază, iar aplicarea strictă a datelor ultimului recensământ ar conduce automat la o scădere a numărului de mandate, potrivit unor surse parlamentare.
Subiectul, promovat constant de AUR și USR în perioadele electorale, a revenit în actualitate pe fondul negocierilor pentru formarea noului guvern, fiind utilizat ca instrument de negociere pentru obținerea de sprijin politic. În fața acestor inițiative, Camera Deputaților, la solicitarea Comisiei Juridice, a constituit un grup de lucru cu reprezentanți din toate formațiunile politice. Obiectivul este identificarea unui consens privind diminuarea numărului de deputați și senatori, fără ca ținta să fie obligatoriu limitată la 300.
Pozițiile partidelor: de la tăieri procentuale la schimbarea sistemului de vot
Negocierile din grupul de lucru relevă abordări diferite ale partidelor parlamentare, arată surse politice.
UDMR ar susține o reducere de aproximativ 10% a numărului de parlamentari, ceea ce ar însemna un Legislativ format din circa 400 de membri, față de cei 464 din prezent.
În cadrul PSD, discuțiile informale indică o susținere pentru varianta de 300 de parlamentari, condiționată însă de modificarea sistemului electoral. Concret, social-democrații ar dori renunțarea la reprezentarea proporțională pe liste închise în favoarea votului uninominal. Această poziție urmează să fie clarificată în perioada următoare.
PNL, prin vocea noului președinte, Ilie Bolojan, a reafirmat susținerea pentru reducerea numărului de aleși, decizie asumată imediat după preluarea conducerii partidului.
De cealaltă parte, AUR a depus un proiect care propune exclusiv modificarea normei de reprezentare, fără o redesenare a circumscripțiilor județene. Conform propunerii, un deputat ar reprezenta 90.000 de locuitori (față de 73.000 în prezent), iar un senator 210.000 de locuitori (comparativ cu 168.000 în prezent).
Impactul recensământului: 66 de mandate ar dispărea automat
O altă perspectivă asupra reducerii Parlamentului o oferă aplicarea strictă a datelor demografice. Dacă norma de reprezentare actuală ar fi menținută, dar raportată la populația înregistrată la ultimul recensământ, numărul de mandate s-ar diminua automat cu 66.
În acest scenariu, Parlamentul ar număra 400 de aleși, incluzând reprezentanții minorităților naționale. Noua legislatură a început cu 464 de membri (față de 466 inițial), deoarece două mandate de senator cuvenite Partidului Oamenilor Tineri (POT) nu au putut fi atribuite din lipsa candidaților pe liste în județele respective, în urma redistribuirii naționale.
O abordare pur teoretică, bazată pe „legea rădăcinii cubice” propusă de politologul Rein Taagepera, ar indica un Parlament și mai restrâns. Potrivit acestei teorii, numărul optim de parlamentari ar trebui să fie egal cu rădăcina cubică a populației țării. Raportat la cei 19.053.815 locuitori înregistrați la recensământ, România ar trebui să aibă un Legislativ format din 267 de membri, un număr inferior chiar și pragului stabilit prin referendumul din 2009.
Problema reprezentării minorităților
Un obstacol major în calea modificării legislației îl reprezintă impactul asupra reprezentării minorităților naționale, evidențiat în cazul unui proiect anterior propus de USR.
Propunerea stipula ca organizațiile minorităților care nu obțin un mandat în alegeri să aibă dreptul la un loc de deputat doar dacă întrunesc, la nivel național, un număr de voturi egal cu media națională necesară pentru alegerea unui deputat. Această modificare ar fi crescut pragul necesar de 20 de ori, comparativ cu legea actuală, care solicită doar 5% din respectiva medie.
Analizele realizate pe seama acestui proiect indicau că nicio altă minoritate, cu excepția celei maghiare, nu ar mai fi reușit să acceadă în Parlament. Chiar și minoritatea romă, cu cele 13.881 de voturi obținute la ultimele alegeri, nu ar fi atins media necesară de 25.396 de voturi. Această perspectivă a generat tensiuni majore între partidele mari și grupul minorităților, ducând, la momentul respectiv, la blocarea discuțiilor.
